Carnea procesată și riscul de cancer colorectal : precizările Ministerului Sănătății pentru informarea consumatorilor

Consumul de carne procesată și efectele acestuia asupra sănătății se află în atenția InfoCons, care a transmis Ministerului Sănătății o propunere privind includerea produselor procesate din carne în categoria produselor supuse accizării, ca instrument de sănătate publică și de descurajare a consumului.

Pe baza dovezilor disponibile, există suficiente argumente științifice pentru a considera consumul de carne procesată un factor relevant pentru sănătatea publică, în special prin asocierea cauzală bine documentată cu cancerul colorectal. Această concluzie este susținută de evaluarea IARC și de sinteze epidemiologice ulterioare, potrivit răspunsului Ministerului Sănătății, formulat în urma consultării Institutului Național de Sănătate Publică.

Redăm mai jos răspunsul Ministerului Sănătății:

Dovezile privind asocierea dintre consumul de carne procesată și efectele adverse asupra sănătății

Există dovezi epidemiologice solide și consistente privind asocierea dintre consumul de carne procesată și riscul de cancer colorectal. În anul 2015, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), agenție specializată a Organizației Mondiale a Sănătății, a evaluat carcinogenitatea consumului de carne roșie și carne procesată. În urma evaluării, consumul de carne procesată a fost clasificat în Grupa 1 – „carcinogenă pentru om”, pe baza existenței unor dovezi suficiente la om că acest consum cauzează cancer colorectal. Evaluarea IARC a avut la bază peste 800 de studii epidemiologice privind asocierea consumului de carne roșie și carne procesată cu diferite tipuri de cancer. Este important ca această clasificare să fie interpretată corect: în metodologia IARC, încadrarea în Grupa 1 indică existența unor dovezi suficiente privind capacitatea unui agent sau a unei expuneri de a cauza cancer la om și nu reprezintă o clasificare a magnitudinii riscului. Prin urmare, faptul că atât carnea procesată, cât și alți agenți sunt în Grupa 1 nu înseamnă că riscurile asociate acestora sunt echivalente.

IARC definește carnea procesată drept carnea care a fost transformată prin sărare, maturare (curing), fermentare, afumare sau alte procese destinate îmbunătățirii gustului ori conservării. Categoria include produse foarte diferite din punct de vedere tehnologic, precum șunca, cârnații, hot-dogs, carnea sărată sau afumată, precum și alte produse similare. Definiția IARC nu este echivalentă cu categoria „alimente ultra-procesate” utilizată în clasificarea NOVA. În cadrul evaluării IARC, analiza epidemiologică a indicat o relație doză-răspuns între consumul de carne procesată și cancerul colorectal. Estimarea comunicată de IARC a fost de aproximativ 18% creștere a riscului de cancer colorectal pentru fiecare 50 g de carne procesată consumate zilnic. Această valoare reprezintă o estimare epidemiologică la nivel populațional și nu trebuie interpretată ca un prag individual de siguranță sau ca o estimare a riscului pentru un anumit produs comercial. Dovezile ulterioare sunt în concordanță cu această concluzie. O meta-analiză a studiilor prospective a raportat o asociere între consumul de carne procesată și incidența cancerului colorectal, cu o estimare de aproximativ 18% creștere a riscului pentru fiecare 50 g/zi suplimentare de carne procesată. Alte sinteze ale studiilor publicate au raportat, de asemenea, o asociere între consumul de carne procesată și riscul de cancer colorectal, deși magnitudinea estimărilor diferă între analize și există probleme de heterogenitate și confuzie reziduală, inerente cercetării observaționale. World Cancer Research Fund consideră că există dovezi convingătoare pentru faptul urmator: consumul de carne procesată este o cauză a cancerului colorectal și recomandă consumul foarte redus, dacă nu chiar evitarea acestuia. Prin urmare, pentru carnea procesată în sensul definiției IARC, există o bază științifică solidă pentru considerarea reducerii consumului ca obiectiv de sănătate publică, în special în ceea ce privește prevenția cancerului colorectal.

Carnea ultra-procesată și alimentele ultra-procesate: necesitatea unei distincții

O atenție deosebită trebuie acordată utilizării termenului „ultra-procesat”. Acesta nu este sinonim cu „carne procesată” în sensul IARC. „Ultra-procesat” este un termen derivat în principal din clasificarea NOVA și se referă la o categorie mult mai largă de produse alimentare. Există în prezent numeroase date epidemiologice care indică asocieri între consumul crescut de alimente ultra-procesate și diverse efecte adverse asupra sănătății. O analiză-umbrelă publicată în BMJ în 2024, care a sintetizat 45 de analize agregate și date provenind de la aproximativ 9,9 milioane de participanți, a identificat asocieri între expunerea mai mare la alimente ultra-procesate și multiple rezultate adverse de sănătate. Cu toate acestea, nivelul de certitudine a variat considerabil între rezultate, iar pentru majoritatea asocierilor calitatea dovezilor a fost evaluată ca fiind scăzută sau foarte scăzută. Există, de asemenea, meta-analize care au identificat o asociere între consumul crescut de alimente ultra-procesate și riscul de cancer colorectal. De exemplu, o meta-analiză publicată în 2023, bazată pe șapte studii și peste 18.000 de cazuri de cancer colorectal, a raportat un risc mai mare de cancer colorectal la persoanele din categoria cu consumul cel mai ridicat comparativ cu categoria cu consumul cel mai redus de alimente ultra-procesate. Autorii au subliniat însă necesitatea unor studii prospective suplimentare, iar datele nu permit atribuirea efectului exclusiv procesării. Prin urmare, existența unor asocieri între consumul de alimente ultra-procesate și efecte adverse asupra sănătății este susținută de literatura epidemiologică, dar nivelul dovezilor și interpretarea cauzală diferă de situația cărnii procesate evaluată de IARC. Cele două categorii nu ar trebui tratate ca fiind echivalente.

Relația dintre tipul/gradul de procesare a cărnii și nivelul riscului

În ceea ce privește posibilitatea diferențierii riscului în funcție de tehnologia sau gradul de procesare, există argumente biologice și toxicologice pentru a considera că diferitele tehnologii de procesare pot modifica profilul compușilor prezenți în produs. De exemplu, procesele de maturare și conservare pot implica utilizarea nitraților și nitriților. Nitriții pot participa la formarea compușilor N-nitrozo, dintre care unii sunt carcinogeni. În plus, procesarea prin afumare poate determina formarea unor hidrocarburi aromatice policiclice. Tratamentul termic intens al cărnii, în special la temperaturi ridicate, poate conduce, de asemenea, la formarea unor compuși precum aminele heterociclice și hidrocarburile aromatice policiclice. Aceste mecanisme sunt documentate în evaluarea IARC. Cu toate acestea, existența unor mecanisme diferite de formare a compușilor potențial carcinogeni nu înseamnă că, în prezent, există o clasificare epidemiologică suficient de robustă care să permită stabilirea unui nivel distinct și cuantificabil de risc pentru fiecare categorie de carne procesată în funcție de tehnologia utilizată.

Această precizare este importantă în special pentru o eventuală măsură fiscală. În literatura epidemiologică, definițiile „cărnii procesate” și categoriile de produse diferă între studii, iar compararea directă a riscului asociat diferitelor tehnologii de procesare este dificilă. Unele meta-analize au semnalat, de asemenea, heterogenitate importantă și probleme ce conduc la confuzie, ceea ce impune prudență în atribuirea riscului unui anumit procedeu tehnologic în mod izolat.

În același timp, conținutul de nitriți și nitrați nu poate fi utilizat simplist ca un indicator direct al riscului oncologic al unui produs. EFSA a reevaluat utilizarea nitraților și nitriților ca aditivi alimentari și a concluzionat că expunerea la nitriți și nitrați adăugați ca aditivi este, în general, în limitele considerate sigure, cu anumite excepții și incertitudini privind expunerea totală. EFSA a arătat, de asemenea, că nitriții contribuie la formarea nitrozaminelor, însă, în condițiile evaluate, formarea nitrozaminelor din nitriții adăugați la nivelurile autorizate în produsele din carne a reprezentat o preocupare redusă pentru sănătate. Prin urmare, dacă se dorește o eventuală diferențiere între produse, aceasta nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe o clasificare generică de tip „mai mult” sau „mai puțin procesat”. Ar putea fi analizate simultan caracteristici tehnologice și de compoziție precum metoda de conservare, utilizarea și nivelurile de nitriți/nitrați, afumarea, conținutul de sare și alte caracteristici relevante ale produsului și procesului de fabricație.

În prezent, însă, nu considerăm că baza de dovezi permite stabilirea unei ierarhii cantitative robuste a riscului oncologic între diferitele produse din carne exclusiv pe baza gradului de procesare.

Din punct de vedere al sănătății publice, reducerea consumului de carne procesată este susținută de dovezile existente, în special în ceea ce privește prevenția cancerului colorectal. În cazul unei eventuale măsuri fiscale sau de reglementare, definirea produselor vizate ar trebui însă să fie suficient de precisă și să se bazeze pe criterii obiective, reproductibile și verificabile. În acest context, este de preferat ca noțiunile de „carne procesată” și „aliment ultra-procesat” să fie menținute distincte. De asemenea, diferențierea între produse în funcție de tehnologie și compoziție poate fi avută în vedere, dar trebuie să reflecte nivelul real al dovezilor disponibile și să nu sugereze existența unor diferențe de risc care nu au fost demonstrate epidemiologic. O asemenea abordare ar permite ca eventualele măsuri de sănătate publică să fie fundamentate pe diferența dintre: (a) riscul bine documentat asociat consumului de carne procesată ca grup; (b) dovezile, mai puțin specifice, privind consumul de alimente ultra-procesate; și (c) mecanismele biologice care pot diferenția anumite tehnologii de procesare, fără a transforma aceste mecanisme într-o ierarhie de risc care nu este încă demonstrată suficient la nivel populațional.

Concluzionând, pe baza dovezilor disponibile, există suficiente argumente științifice pentru a considera consumul de carne procesată un factor relevant pentru sănătatea publică, în special prin asocierea cauzală bine documentată cu cancerul colorectal. Această concluzie este susținută de evaluarea IARC și de sinteze epidemiologice ulterioare.

Pentru alimentele ultra-procesate există, de asemenea, un volum important de date observaționale privind asocieri cu multiple efecte adverse asupra sănătății, inclusiv cancerul colorectal, însă nivelul de certitudine și interpretarea cauzală diferă de situația cărnii procesate.

În ceea ce privește diferențierea riscului între diverse produse din carne în funcție de tehnologia sau gradul de procesare, există diferențe biologice și tehnologice relevante, inclusiv în ceea ce privește formarea unor compuși potențial nocivi. Cu toate acestea, datele epidemiologice disponibile nu permit în prezent stabilirea unei ierarhii robuste și cuantificabile a riscului oncologic pentru produsele individuale exclusiv pe baza gradului de procesare. Pentru elaborarea unor criterii de diferențiere în cadrul unei eventuale politici fiscale sau de sănătate publică ar fi necesară, prin urmare, integrarea dovezilor epidemiologice cu datele toxicologice, tehnologice și de compoziție ale produselor.

 

Sursa : Ministerul Sănătății – Direcția Generală Asistență Medicală și Sănătate Publică

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare