ANSAMBLUL MONUMENTAL „CALEA EROILOR” DIN TÂRGU-JIU – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza
În perioada anilor 1920-1930, sculptorul român Constantin Brâncuşi, promotor de frunte al artei moderne universale, a încercat în câteva rânduri să-şi pună puterea de creaţie în slujba ridicării, în ţara natală, a unui monument dedicat memoriei eroilor români căzuţi în luptele din Marele Război. Din cauza unor piedici de ordin birocratic, tentativele demarate în acest sens, la Peştişani (1920), Sibiu (1928) şi Bucureşti (1930), s-au soldat cu tot atâtea eşecuri.
Abia în anul 1934, la sugestia preşedintei Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj, Arethia Tătărescu (soţia premierului în funcţie la acea dată, Gheorghe Tătărescu), Brâncuşi a obţinut sprijinul autorităţilor oraşului Târgu-Jiu pentru ridicarea, pe teritoriul acestei vechi urbe, a unui ansamblu monumental pentru eroii de sub pământul Gorjului.
Aceşti eroi căzuseră la datorie, în condiţii dramatice, în anii Primului Război Mondial, în contextul luptelor purtate în perioada 23 octombrie – 14 noiembrie 1916, de subunităţi ale Armatei 1 române (condusă de generalul Ion Dragalina), pentru apărarea Defileului Jiului (una dintre cele mai importante artere de legătură cu Transilvania), de atacul forţelor germano-austro-ungare. Insuficient înzestrate cu tehnică de luptă şi depăşite numeric, trupele române au reuşit totuşi, cu preţul a numeroase sacrificii în vieţi omeneşti, să respingă inamicul spre nord, întârziind cu două zile înaintarea coloanelor inamice peste zona muntoasă. În urma acestor eroice încleştări şi-a pierdut viaţa inclusiv generalul Ion Dragalina, care a fost rănit mortal, pe când se afla într-o misiune de inspecţie a liniei frontului, în zona Mânăstirii Lainici.
Un episod al bătăliei pentru apărarea Văii Jiului s-a desfăşurat în data de 14 octombrie 1916, în zona căii de acces în oraşul Târgu Jiu (la podul peste râul Jiu), acolo unde, o companie de poliţie locală sprijinită de o bună parte a populaţiei satelor din zona oraşului Târgu Jiu (bătrâni, femei, copii, bărbaţi nemobilizaţi pentru front), înarmaţi cu puşti de vânătoare sau cu arme luate de la răniţi s-au opus cu succes timp de mai multe ore pătrunderii în localitate a unui detaşament german. Printre cei care au pus umărul la respingerea inamicului s-a numărat şi Ecaterina Teodoroiu, pe atunci membră a Asociaţiei Cercetaşilor Români, care a ajutat la îngrijirea răniţilor. Începând din acest moment, vajnica patrioată româncă va primi supranumele de „Eroina de la Jiu”.
Eroismul gorjenilor – deşi a salvat de la moarte sau prizonierat mulţi soldaţi români, aflaţi în retragere – nu a fost însă de ajuns pentru a opri înaintarea forţelor inamice. Acestea au reuşit să pătrundă în Valea Jiului, pe la Bumbeşti, înaintând pe mai multe direcţii înspre Târgu- Jiu, pe care l-au cucerit în data de 14 noiembrie 1916, au ocupat ulterior toată Oltenia, de unde au trecut în Muntenia, în ziua de 24 noiembrie 1916, forţând râul Olt pe la Stoeneşti. A urmat „Bătălia pentru Bucureşti”, încheiată cu înfrângerea forţelor române conduse de generalul Constantin Presan, şi ocuparea, în data de 6 decembrie 1916, a Olteniei şi Munteniei, inclusiv a Capitalei, de trupele generalului August von Mackensen.
Revenind la ansamblul monumental ridicat de Brâncuşi în oraşul Târgu-Jiu, trebuie precizat faptul că, opera din vechiul târg gorjean a fost gândită iniţial ca o singură piesă monumentală, şi anume o coloană compusă din 16 module alămite (Coloana Infinitului). La aceasta s-au adăugat, ulterior, şi celelalte elemente ale ansamblului, dispuse pe o lungime de 1.250 m (între râul Jiu, Grădina Publică şi Parcul Coloanei), şi anume o masă şi un grup de scaune realizate din calcar (Masa tăcerii); o alee cu două bănci şi 30 scaune din piatră, în formă de clepsidră, dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de câte trei (Aleea scaunelor), o poartă monumentală realizată din travertin (Poarta sărutului) şi Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Complexul a fost inaugurat în data de 27 octombrie 1938 şi este inclus în prezent pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Gorj (cod: GJ-III-a-A-09465), sub numele de Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu.
Capodopera lui Brâncuşi completează, într-o manieră entuziasmantă, un şir de alte acţiuni comemorative, realizate în oraşul Târgu-Jiu şi destinate a omagia eroii gorjeni, după cum urmează: amenajarea unui cimitir al eroilor pe strada Narciselor (1918); amplasarea pe podul de peste Jiu a unei plăci comemorative (1920); înhumarea în faţa catedralei ortodoxe din oraş, într-un sarcofag monumental (operă a artistei Miliţa Petraşcu), a osemintelor eroinei Ecaterina Teodoroiu (1936); ridicarea de către artista Iulia Oniţă a unui monument în memoria aceleiaşi eroine Ecaterina Teodoroiu, situat în prezent pe o arteră importantă a oraşului, care poartă chiar numele eroinei (1976).
*
La sfârşitul anului 2015, Parlamentul României a adoptat un act normativ menit a cinsti memoria uneia dintre cele mai mari personalităţi ale poporului român, sculptorul Constantin Brâncuşi, promotor de frunte al artei moderne universale, considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Astfel, prin Legea nr. 305 din 2 decembrie 2015 (publicată în în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015), ziua de 19 februarie, ziua de naştere a artistului, a devenit „Ziua Brâncuşi”, sărbătoare naţională a tuturor românilor, prilej de aducere aminte şi de celebrare a creaţiei şi a valorilor brâncuşiene.
Sursa : Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
