Albumul ” Locuri de glorie . Mormintele Marelui Razboi ” – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza !
Vestea intrării României în Marele Război, în noaptea de 27/28 august 1916, act dorit, aşteptat şi cerut cu insistenţă de opinia publică, a circulat cu viteza fulgerului, iar în momentul în care le-a fost comunicată militarilor transilvăneni aflaţi pe frontul de la Tormeno- Seluggio, aceştia nu au ezitat să strige în timp ce luptau în linia întâi:
Trăiască România! chiar dacă au fost trimişi în faţa Curţii Marţiale. Este dovada apartenenţei la acelaşi neam, cu valori comune de limbă, tradiţii şi civilizaţie, purtând în gânduri icoana lui Mihai Viteazul, primul unificator al românilor.
În pofida entuziasmului, evoluţia ostilităţilor nu a fost favorabilă României. După eşecul de la Turtucaia (1-6 septembrie 1916), când 28.000 de soldaţi şi 480 de ofiţeri români au fost luaţi prizonieri, a urmat retragerea din Transilvania. Militarii români au scris fapte de vitejie cu propriul sânge în tranşeea morţii de la Bartolomeu, în atacurile şi contraatacurile din Valea Jiului, în şarjele la sacrificiu de la Robăneşti şi Prunaru sau în luptele de uzură de la Oituz, unde Divizia de Fier a generalului Eremia Grigorescu a impus deviza Pe aici nu se trece! . Totul a culminat cu retragerea administraţiei din Capitală, în Moldova, şi refacerea armatei pentru creşterea capacităţii combative, un rol deosebit de important avându-l, la cererea guvernului român, Misiunea Militară Franceză, condusă de generalul H. M. Berthelot (1861-1931).
În caniculara vară a anului 1917, armata română şi-a manifestat spiritul combativ în luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, înregistrând strălucite victorii ofensive şi defensive cu preţul pierderii a peste 40.000 de militari, ceea ce l-a determinat pe Regele Ferdinand să afirme în faţa militarilor care luptau pe front: Cu mândrie Mă uit la voi şi vă aduc mulţumirile Mele cele mai călduroase şi recunoştinţa Mea ofiţerilor şi trupei, care v-aţi purtat atât de brav. Onoare celor care şi-au lăsat viaţa pentru apărarea Patriei lor.
Albumul ” Monumentele Marelui Razboi ” – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza !
Anul 1918 a adus realizarea României Întregite, eveniment istoric realizat prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat, dezideratul de veacuri al românilor, la fundamentul căruia stă sângele a peste 330.000 de eroi români, morţi în luptă, în spitalele de campanie şi în prizonieratul Marelui Război.
La încheierea Primului Război Mondial, multe dintre mormintele eroilor români şi de alte naţionalităţi, amplasate pe teritoriul României, au fost situate în locuri izolate sau în zone greu accesibile.
Astfel, urmaşii eroilor au solicitat Ministerului Apărării Naţionale să identifice o serie de morminte după puncte de reper destul de dificil de identificat în teren, aşa cum a fost cazul eroului Alwin Jähring, din R 33 I, înmormântat într-o livadă de pruni, pe malul stâng al Buzăului, la 200 m de satul Mlăjeţ.
Centralizarea osemintelor eroilor în osuare, parcele, cimitire de onoare sau mausolee, pentru o mai bună îngrijire şi desfăşurarea activităţilor comemorative în condiţii rezonabile a determinat înfiinţarea Societăţii Mormintele eroilor căzuţi în război*.
Beneficiind de patronajul Reginei Maria a României, în calitate de preşedinte de onoare, şi de sprijinul mitropolitului Miron Cristea, în calitate de preşedinte, Societatea s-a implicat în realizarea pe teritoriul României a 13 mausolee, 456 de cimitire, 95 de cripte şi osuare şi a amenajat mormintele a 225.221 de eroi, indiferent de naţionalitatea acestora. Odată cu desfiinţarea Societăţii de către Consiliul de Miniştri, la 8 iunie 1948, domeniul cultului eroilor în România a intrat într-un pronunţat con de umbră.
Înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în baza Legii nr. 379/2003 privind mormintele şi operele comemorative de război, a însemnat revenirea la normalitate şi posibilitatea de a colabora, în baza Protocoalelor adiţionale ale Convenţiilor de la Geneva şi a unor acorduri interguvernamentale, cu statele în care există morminte de război ale eroilor români.
Decalajul de peste 50 de ani a început a fi recuperat treptat, reamenajându-se mormintele şi realizându-se monumente în memoria eroilor români din Primul Război Mondial la Baia Mare (jud. Maramureş), Haguenau (Franţa), Mircea Vodă (jud. Constanţa), Odorheiu Secuiesc (jud. Harghita), Poiana Sărată şi Oituz (jud. Bacău), Sofia (Bulgaria), Târgu Jiu (jud. Gorj), Târgovişte-Teiş (jud. Dâmboviţa), Weil am Rhein şi Zwickau (Germania). Iar activitatea continuă, urmând să fie restaurate însemnele de căpătâi a 2.602 eroi români înhumaţi la Łambinowice (Polonia), morţi în prizonieratul german, dar şi prin amenajarea unui monument la Worms (Germania), locul unde 168 de eroi români au murit în condiţii de prizonierat.
Albumul „100 de Ani de la Războiul de Reîntregire a României și Unirea Românilor ” – Constantin Brancusi 150 – InfoCons te informeaza !
În ultimii ani s-a desfăşurat o activitate susţinută de identificare a numelor eroilor români, care au murit în luptă şi în prizonierat în Marele Război, cercetătorii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor prelucrând digital numele a peste 40.000 de morţi de război. A fost un prilej pentru Ministerul Apărării Naţionale de a organiza, în ultimii doi ani, la mormintele eroilor amplasate pe teritoriul României a unor activităţi de rostire solemnă a numelui celor care au murit pentru realizarea României Mari, evenimente la care tineri şi vârstinici au dorit să citească numele celor care, prin prisma faptului că au murit pentru Ţară, au devenit nepieritoare.
Albumul de faţă reprezintă un apel la memorie. În paginile sale sunt incluse descrieri şi fotografii a peste 100 de mausolee şi morminte ale eroilor români şi de alte naţionalităţi, amenajate pe teritoriul României în perioada Marelui Război sau reamenajate în perioada postbelică. Toate acestea sunt exemplele unui trecut de luptă şi jertfe, încununat în anul 1918 cu realizarea Marii Uniri, al cărui centenar îl vom sărbători în acest an.
Eroii Primului Război Mondial ne-au oferit posibilitatea de a sărbători Centenarul Marelui Război şi al Marii Uniri. Să o facem cu mândrie, iar dacă atunci când ne aflăm în faţa mormintelor acestora nu avem posibilitatea de a aprinde o lumânare şi de a depune o floare, o simplă aplecare de cap în faţa mormintelor este o dovadă de smerenie pentru faptele înaintaşilor.
Nicolae Nasta
Secretar de stat şi şef al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieții personalului
Albumul ” Locuri de glorie . Mormintele Marelui Razboi ” poate fi vizualizat gratuit AICI
