Cât de importantă este o etichetare corectă pentru comercializarea profitabilă a produselor alimentare din România, dar mai ales pentru consumatori, ne-a explicat chiar președintele ANPCPPS, Sorin Mierlea. În urma unui studiu realizat în supermarketuri și hipermarketuri, 90% din persoanele împreună cu care șeful asociației a citit eticheta la coada din magazine au schimbat 70 la sută din produsele alimentare din coș.
În opinia șefului Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România (ANPCPPS), nu diminuarea TVA duce la dispariția evaziunii fiscale, ci încurajarea solicitării bonului fiscal de la comercianți din partea consumatorilor.
Mierlea crede că prin campanii susținute de educare și de informare, consumatorii români ar putea genera o dispariție a zonei gri și negre din producția și comercializarea de alimente de aproximativ 60-70 de procente.
În ceea ce privește carnea și produsele procesate din carne pentru care producătorii și procesatorii se luptă să obțină și aici diminuarea TVA, Sorin Mierlea a precizat pentru Recolta.eu că nu s-a constatat nicio îmbunătățire a calității, ci `tot mai multe apariții pe piață`. Și asta din punct de vedere numeric.
Președintele ANPCPPS nu s-a sfiit să vorbească nici de așa-zisele `produse tradiționale` cumpărate de comercianții ambulanți direct de la fabrici, împopoțonate cu sfori și steaguri și vândute ulterior la prețuri piperate în zone turistice.
`Cine evaluează însă produsul care intră în acea piață? Dacă acel produs este tradițional sau nu?`, s-a întrebat retoric șeful asociației pentru protecția consumatorilor.
Nu în ultimul rând, Mierlea promite acțiuni noi de testare comparativă pe segmentul carne procesată. El a spus că va cumpăra toate produsele tip cârnat, mici ș.a.m.d., pe care le va pune pe grătar, astfel încât să observe cât mai rămâne din cantitatea inițială.
Recolta.eu: Diminuarea TVA a dus la schimbări calitative în ceea ce privește pâinea? Este pâinea noastră cea de toate zilele mai sigură?
Sorin Mierlea: În momentul în care discutăm de TVA, înainte cred că ar trebui să vorbim despre monitorizarea trasabilității și despre controalele pe care trebuie să le întreprindă autoritățile. Nu prin mecanisme de scădere a TVA dispare evaziunea fiscală sau, cel puțin, nu este un mecanism singular. Cred că prin campanii mai serioase de educare și de informare, dacă cetățeanul ar cere bonul fiscal (…), ar dispărea 60-70 la sută din tot ceea ce se întâmplă ilegal astăzi în România. (…)
Diminuarea TVA ar putea să aibă un impact serios și direct, însă doar în anumite condiții: – în momentul în care avem o monitorizare și o strategie de control pe care o facem constant, respectiv o strategie serioasă de educare și informare a cetățeanului.
Pe mine m-au speriat cifrele pe care le-au dat publicității cei din domeniul patronatelor, din punct de vedere al procentelor în care ar exista evaziune fiscală în România. Dacă putem să avem o evaluare a evaziunii, înseamnă că știm cam câtă este. Dacă știm cam câtă este, înseamnă că știm de unde este, că de acolo am luat cifrele. Dacă știm, de ce nu închidem cercul?
Să ne uităm doar la ceea ce s-a întâmplat în domeniul pâinii. Nu știu cât au crescut încasările la bugetul de stat, dar nu prea văd mai mult decât niște controale în urma cărora s-au dat niște sancțiuni contravenționale, s-au întocmit niște dosare (nu foarte multe). Câte amenzi s-au încasat? Câte din unitățile respective au rămas închise și nu funcționează în continuare?
Ce este și mai important, până la urmă, pentru mine, cetățeanul consumator, chiar dacă pâinea costă cu 5% mai mult sau 5 la sută mai puțin… poate este mai puțin important; pe mine mă interesează să am siguranța că acel produs este sigur, în momentul când vine dintr-un lanț, s-ar putea să avem această surpriză ca acel produs să nu fie chiar sigur pentru mine ca și consumator.
Recolta.eu: La capitolul produse din carne, ce ați constatat în ultimii ani? O scădere a calității procesatelor sau o îmbunătățire?
S.M.: Nu cred că putem discuta de o scădere sau de o îmbunătățire a calității produselor procesate din carne, ci tot mai multe apariții pe piață, din punct de vedere numeric. Ce am constatat însă au fost mecanismele de publicitate înșelătoare, informarea defectuoasă a cetățeanului și, nu în ultimul rând, ascunderea (…) prin etichetare.
Să luăm un caz concret (…) – pateul cu ficat (…). Am făcut evaluări și studii comparative pe toată gama de produse și am găsit produse care au mai deloc ficat în compoziție și produse care, cu adevărat, au 40-50%, poate chiar 60 la sută conținutul de ficat.
Este ca și cum ai compara televizorul cu radioul.
Coagularea (…) mișcării patronale profesionale, serioase, ar trebui să fie un deziderat în ziua de astăzi (…). Dacă este să ne uităm la experiența celorlalte țări membre UE, nu prin reglementări centralizate se rezolvă problemele, ci prin autoreglementări, iar pe cealaltă parte, prin dublarea educării și informării populației.
Să luăm exemplele micilor fermieri și al unora dintre `producătorii tradiționali`. Sunt mulți care se apucă să-și crească proprii pui, porci și produc anumite produse tradiționale pe care le comercializează. Poate sunt bune, poate sunt rele; habar n-au însă ce înseamnă etichetare, (…) avizare, (…) autorizare. Este un haos total. (…) Asta pe de-o parte.
Pe de cealaltă parte, atunci când discutăm de spațiile acestea amenajate nu numai în București, ci în toată țara, în week-end-uri. Tot mai multe primării încearcă să organizeze piețe tradiționale, piețe țărănești, piețe cu tot felul de teme. Cine evaluează însă produsul care intră în acea piață? Dacă acel produs este tradițional sau nu?
Am fost anul trecut sus, la Bâlea Lac. Am dat de o groază de chioșcuri cât de cât bine amenajate cu `o mie` de produse tradiționale. Foarte multe dintre produsele acelea le-am găsit și la baza muntelui, la o fabrică. Acei `producători tradiționali` le cumpărau de la fabrică, le atașau o sfoară, le dădeau jos eticheta și le vindeau sus ca produse tradiționale.
Recolta.eu: Care este rolul ANPCPPS România în susținerea produselor de calitate? Ce ne puteți spune despre trecutul, prezentul și viitorul activităților asociației?
S.M.: În fiecare săptămână, ANPCPPS România realizează un test comparativ, o `radiografie` să-i spunem pe o anumită gamă de produse. Săptămâna asta am avut, spre exemplu, testul comparativ pe muștar. Săptămâna trecută pe berea cu fruct. Săptămâna următoare vom avea pe înghețată. Este adevărat – ne atragem o groază de amenințări, o sumedenie de reproșuri din partea așa-ziselor firme care sunt în piață, dar ceea ce este de apreciat este că ne atragem o grămadă de mulțumiri din partea consumatorilor.
Spre exemplu, la ultimul studiu pe muștar, am identificat 29 de branduri, le-am cumpărat aleator din piață și am întreprins o evaluare din punct de vedere al etichetării și normativelor. (…)
Ne dorim o colaborare și cu Ministerul Agriculturii prin departamentul de control al vinului, pentru că încercăm de șase ani de zile să facem o evaluare comparativă reală pe tot ce înseamnă produsele tip vin, produsele vin sau produsele cu iz de vin de pe teritoriul României, astfel încât să existe un mecanism de monitorizare real și de publicitate.
Vrem să facem inclusiv un studiu pe produsele din carne tocată (cârnați, mici etc.). Din păcate, reprezentanții din domeniul acesta nu au fost atât de bucuroși, să cumpărăm toate produsele tip cârnat, mici ș.a.m.d., pe care să le punem pe grătar și să vedem după (…) cât mai rămâne din cantitatea pe care am cumpărat-o. Vom achiziționa la preț de carne un kilogram de produs și vrem să vedem câtă cantitate finită ne va rămâne.
Recolta.eu: La capitolul etichetare, ce mai spun normele europene și ce am reușit noi să implementăm (sau nu)?
S.M.: Din punct de vedere al legislației, implementăm pe hârtie tot ce vrem. Din punct de vedere practic însă, încă găsim etichete care nu sunt traduse în limba română, care nu pun la dispoziția cetățeanului toate informațiile în mod corespunzător, inclusiv etichete (…) imprimate (…) care nu rezistă la condițiile de păstrare în spații cu frig și umezeală. Chiar dacă s-a făcut efortul de a se tipări o etichetă corectă, din punct de vedere al eficienței efortul a fost inutil.
Găsim în continuare produse cu termenul de valabilitate expirat, produse care, din punct de vedere al etichetării și al formei etichetei, au pe ele diferite mesaje de publicitate cu caracter înșelător. (…) Marii retaileri, în momentul în care le intră un astfel produs pe raft (…), n-ar trebui să-l primească fără un aviz de conformitate. Ca și certificare se numește tracemark european de protecție a consumatorilor și este emis de o organizație de protecție a consumatorilor, una care realizează un tip de monitorizare și evaluare similar cu al nostru.
Recolta.eu: Din feed-back-ul pe care îl primiți de la consumatori, ce cred ei despre pâinea pe care o consumă?
S.M.: Din păcate, marea masă de oameni spun `și așa n-avem bani, acesta este prețul, ne ducem prețul cel mai mic`.
Să revenim însă la întrebare. Feed-back-ul cel mai important pe care l-am obținut vizavi de acest aspect n-a venit din reclamații. Am mers direct în supermarketuri și în hipermarketuri, ne-am așezat la coadă alături de unii cumpărători și i-am întrebat dacă au citit eticheta. Uimitor, dar 90% din persoanele împreună cu care am citit eticheta, au schimbat 70 la sută din produsele alimentare din coș. Și aici discutăm de produsele din carne, din lapte și chiar pâinea.
Pe evaluările pe care le-am făcut în supermarketuri, pâinea ambalată, preambalată sau chiar și acea pâine care este coaptă pe loc, (…) proaspătă, caldă și frumos mirositoare (…) s-ar putea ca oricare dintre noi să ne trezim că are o etichetă extrem de lungă, ca o poveste foarte lungă, cu tot felul de terminologie de genul ăsta care este aproape foarte familiară unui inginer chimist, dar nu și pentru consumator.
Recolta.eu: Cum își dă seama un consumator care este produsul bun pentru el și care nu?
S.M.: De fiecare dată, sfatul nostru pentru consumatori este următorul: – cumpărați produse din carne și produse tip pâine care au un număr cât mai mic de ingrediente, pe care cât de cât le putem înțelege. Dacă un consumator observă la raft un cârnat pe care scrie carne, grăsime, dar și acid citric, caragenan, glutamat de potasiu etc., el nu știe ce sunt; poate sunt foarte bune, dar dacă nu le înțelege, nu mai bine să le lase la raft?
Este important de reținut că primul produs din secțiunea de ingrediente de pe o etichetă are cantitatea cea mai mare din respectivul produs, iar ultimul ingredient, cea mai mică. Dacă luăm un pateu de ficat în care primul ingredient este apă și ultimul ingredient este ficatul, iar între ele mai avem încă vreo 15 astfel de ingrediente, eu zic că produsul respectiv, chiar dacă ne place și-l gustăm, îl cumpărăm și îl mâncăm, măcar să știm despre ce este vorba – nu este pateu de ficat. Acest produs nu trebuie comparat cu un pateu de ficat care are între 40 și 60 la sută ficat. Așa cum am mai spus, unul este un radio și celălalt un televizor.
Recolta.eu: Să ne amintim de campania `Taie TVA la carne`. Ați fost umăr la umăr cu mai marii producători de carne și preparate din carne. Ce feed-back aveți de la ei? Ați făcut studiu comparativ pe câteva dintre produsele pe care ei le fabrică?
S.M.: Pe mine m-a bucurat foarte mult faptul că am fost invitat alături de ei, datorită faptului că în spatele zâmbetului jovial, de fiecare dată se aud scrâșnete de dinți în momentul mă văd pe mine sau aud de noi, fiindcă în general avem aceste tipuri de evaluări pe toate produsele.
Îmi pare însă foarte rău că după astfel de evenimente foarte frumoase, cu mass-media, realitatea ulterioară este invariabil aceeași de 24 de ani în România – zero; nu se întâmplă nimic (…) concret. Fiecare așteaptă ca altcineva să facă ceva în locul său, asociațiile patronale și profesionale sunt frumoase, extraordinare ca și titulaturi, dar din punct de vedere forță, aproape de zero. Înăuntru, patronii nu se adună, între ei există o grămadă de războaie, iar cetățeanul consumator… nu are încredere. Asta înseamnă un clientul nesatisfăcut, nefidelizat, pe de-o parte. Pe de altă parte, agentul economic pierde, sunt din ce în ce mai puține locuri de muncă și, nu în ultimul rând, invazia unui număr mare de produse din afară. Acești patroni, până la urmă, nu înțeleg că unindu-se, venind aproape de cetățean și găsind aceste formule de încredere, ar putea să crească.
Pentru că tot m-ați întrebat de TVA, în prezent, nu scăderea acestei taxe este cheia succesului pentru a crește cantitatea de produse `la alb`, ci educarea, informarea și controale prin monitorizare concretă. În momentul în care un agent economic știe că celălalt face o măgărie, dar nu face plângere, îi devine complice. Nu înseamnă că este un băiat bun că nu l-a reclamat. Devine complice și își strică și afacerea lui.
Recolta.eu: Avem vreun ketchup în România… din tomate?
S.M.: Foarte multe ketchupuri sunt din tomate, problema este însă a cantității de tomate din produsul respectiv. Trebuie să înțelegem că dacă am cumpăra ketchupul și nu ne-am uita la etichetă, s-ar putea să fie la fel de grav ca în momentul în care am cumpărat un parizer și nu ne-am uitat pe etichetă.
Sursa: www.recolta.eu
InfoCons – InfoCons (www.protectia-consumatorilor.ro), unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor – membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori.
Ia atitudine! Cunoaste-ti drepturile si exercita-le apeland 021 9615!
