Comisia salută aprobarea de către Consiliu a acordului colegiuitorilor cu privire la noile norme referitoare la producția ecologică și așteaptă cu interes realizarea ultimilor pași care duc la adoptarea noului regulament. Odată adoptate, noile norme vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Aceasta le va acorda suficient timp producătorilor, operatorilor și partenerilor acestora să se adapteze la noul cadru.
De ce avem nevoie de un nou set de norme pentru sectorul producției ecologice?
Multe dintre normele actuale sunt vechi de peste 20 ani și trebuie actualizate pentru a reflecta schimbările majore care au avut loc în sectorul produselor ecologice din UE în ultimele două decenii. Producția ecologică nu mai este o parte de nișă a sectorului agroalimentar din UE, ca atunci când au fost inițial elaborate normele aflate în prezent în vigoare. În fapt, ea reprezintă acum unul dintre cele mai dinamice sectoare ale agriculturii din UE, suprafața de teren folosită pentru agricultura ecologică ridicându-se la aproximativ 400 000 de hectare pe an. Piața produselor ecologice din UE valorează aproximativ 27 de miliarde EUR, cu circa 125 % mai mult decât acum zece ani. Mozaicul de norme și de derogări aflate în prezent în vigoare nu oferă suficientă certitudine și securitate în acest sector foarte important al agriculturii europene, iar abordarea mai simplă și mai armonizată a noului regulament ar trebui să îl ajute să crească și mai rapid.
Care este valoarea adăugată a acestei reforme și ce se va schimba?
Se va asigura tratamentul echitabil al producătorilor ecologici din UE, iar sigla ecologică a UE va oferi consumatorilor aceleași garanții de calitate în întreaga Europă. Dat fiind prețul mare pe care majoritatea consumatorilor îl plătesc pentru alimentele ecologice, această garanție de calitate este extrem de importantă.
Principala îmbunătățire este introducerea unui set unic de norme la nivelul întregii UE care să acopere ansamblul sectorului de producție ecologică din UE. Vechile norme permiteau existența unui sistem `à la carte` de excepții, uneori la nivelul unui singur producător. Noile norme țin seama de nevoia de flexibilitate pe care aceste derogări o permiteau în trecut – excepțiile justificate în mod corespunzător, precum, de exemplu, înlocuirea temporară a unui ingredient ecologic cu unul neecologic în cazurile în care stocurile erau limitate, vor fi permise în continuare – însă aceste excepții vor fi acum limitate în timp, evaluate în mod periodic și, dacă este necesar, aplicate tuturor producătorilor, asigurând astfel tratamentul echitabil al tuturor. Aceleași norme se vor aplica tuturor producătorilor ecologici și tuturor produselor ecologice.
Acest set unic de norme se va aplica și fermierilor din afara UE care își exportă produsele ecologice pe piața UE. El va înlocui cele peste 60 de standarde diferite care sunt considerate echivalente și care se aplică în prezent produselor alimentare ecologice importate. În acest moment, ne aflăm într-o situație în care este posibil ca producătorilor să li se aplice standarde diferite în aceeași țară dacă aceasta nu are acorduri de echivalență cu UE, pur și simplu pentru că organismele de certificare își stabilesc propriile standarde. Conformitatea cu setul unic de norme ale UE va înlocui principiul echivalenței. De asemenea, ea generează îmbunătățiri importante în privința comerțului, principala astfel de îmbunătățire fiind crearea unor condiții de concurență echitabile între operatorii din UE și cei din țările din afara UE.
Domeniul de aplicare al normelor a fost extins pentru a include o serie de noi produse precum sarea, pluta și uleiurile esențiale. De asemenea, va fi posibilă adăugarea în viitor a unor noi produse, pentru a ține cont de evoluția sectorului și de cererile consumatorilor, oferind astfel oportunități suplimentare producătorilor.
Noul regulament introduce o simplificare pentru fermieri. De exemplu, micii fermieri vor putea opta acum pentru certificarea în grup, ceea ce le va reduce costurile de certificare și le va facilita aderarea la sistemul ecologic.
De asemenea, vor fi create noi oportunități, prin deschiderea unei noi piețe pentru semințele și alte materiale săditoare ecologice, cu un nivel înalt de biodiversitate genetică. Aceasta va duce la îmbunătățirea biodiversității, la durabilitatea culturilor și la stimularea inovării. Rezistența la dăunători și la boli va fi îmbunătățită și se va pune accentul pe o mai bună adaptare la condițiile locale.
Vor însemna aceste noi norme mai multe controale și sporirea birocrației pentru producătorii ecologici și pentru organismele de certificare?
Nu, dimpotrivă. Noile norme stabilesc un echilibru între nevoia de a efectua controale pentru a asigura încrederea consumatorilor în acest sector și sarcina pe care acest fapt o impune deopotrivă fermierilor și autorităților competente. Controalele sunt realizate la nivel de stat membru și sunt neanunțate, ceea ce le asigură eficacitatea. Procedura standard este de a efectua controale anuale, însă noile norme recunosc că acest lucru nu este neapărat necesar întotdeauna pentru producătorii ecologici consacrați. În cazul producătorilor care au o istorie `curată` după trei ani consecutivi de controale anuale, autoritățile naționale pot decide să îi controleze numai o dată la doi ani. Aceasta va reduce birocrația atât pentru fermieri, cât și pentru administrațiile naționale.
Sunt permise pesticidele în alimentele ecologice?
Normele de producție ecologică sunt foarte clare: producătorii certificați nu pot utiliza în niciun caz substanțe neautorizate, precum pesticidele, în culturile lor. Așa a fost întotdeauna și noile norme nu schimbă acest lucru.
Ce stabilesc noile norme sunt măsuri de precauție pe care operatorii trebuie să le ia pentru a reduce riscul de `contaminare` accidentală cu pesticidele utilizate în culturile convenționale din apropierea celor ecologice. Autoritățile naționale sunt responsabile pentru controlul acestor măsuri. Consumatorii ar trebui să poată avea deplină încredere că nu s-au folosit în mod activ pesticide la producția produselor care poartă sigla ecologică a UE și că s-au luat toate măsurile de precauție posibile pentru a se reduce ușorul risc de prezență accidentală a pesticidelor.
În cazurile în care există afirmații că produsele ecologice ar conține pesticide, autoritățile naționale sunt obligate să investigheze. Cu toate acestea, asemenea afirmații trebuie să fie clar justificate pentru a declanșa o investigație oficială. Investigația ar trebui să conducă la determinarea sursei și a cauzei prezenței acestor substanțe și ar trebui să includă orice metodă adecvată pentru a elimina suspiciunile fără întârzieri inutile.
Comisia va evalua situația în termen de patru ani de la data aplicării noului regulament, și anume 1 ianuarie 2021. Aceasta va permite realizarea unei analize cuprinzătoare a normelor și practicilor naționale privind pragurile pentru substanțele neautorizate, precum și evaluarea căii de urmat cu privire la această chestiune.
Ce înseamnă noile norme pentru produsele ecologice importate?
Noul regulament nu reglementează doar produsele ecologice din UE, ci și produsele importate în UE din alte țări.
În ceea ce privește organismele de control recunoscute, noile norme vor fi aceleași atât pentru producătorii din UE, cât și pentru cei din țări terțe care doresc să vândă pe piața unică a Uniunii Europene. În loc să producă în conformitate cu standarde considerate echivalente normelor UE, producătorii din țări terțe trebuie acum să respecte același set de norme ca și cei din UE. Aceasta este o trecere de la principiul echivalenței la principiul conformității. Acest fapt nu doar creează condiții de concurență echitabile pentru toți producătorii, care pot fi siguri că toți sunt obligați să respecte același set de standarde înalte, ci și asigură consumatorii că produsele ecologice comercializate în UE, indiferent dacă sunt produse acolo sau nu, respectă aceleași standarde de calitate.
Până acum, produsele importate erau certificate în conformitate cu normele naționale ale țărilor terțe echivalente sau în conformitate cu unele din cele aproximativ 60 de seturi diferite de norme ale organismelor de control pe care UE le recunoștea ca echivalente cu propriile sale norme de producție ecologică. De exemplu, unele organisme de control permiteau utilizarea anumitor produse de tratare a plantelor care nu se folosesc în UE (de exemplu, în cazuri în care acestea tratează boli care nu sunt prezente în Europa și pentru care, prin urmare, nu există norme europene).
Ce se va întâmpla cu acordurile privind produsele ecologice pe care UE le-a încheiat cu alte țări?
UE a recunoscut mai multe țări terțe ca având norme și sisteme de control echivalente pentru producția ecologică. Unele țări terțe precum Canada, Japonia, Statele Unite ale Americii, Tunisia, Noua Zeelandă etc. au recunoscut de asemenea UE ca având norme și sisteme echivalente în acest sens, prin acorduri de echivalență, ceea ce înseamnă că ambele părți au recunoscut normele și sistemele de control pentru producția ecologică ale celeilalte ca fiind echivalente în temeiul normelor lor respective. Aceste recunoașteri permit consumatorilor europeni să aleagă dintr-o gamă largă de produse ecologice, oferind în același timp oportunități de export producătorilor din UE.
Acordurile existente aflate în vigoare vor trebui să includă noile norme, ori de câte ori este relevant, într-un termen rezonabil.
Recunoașterea existentă a echivalenței țărilor terțe care se află în prezent în afara domeniului de aplicare a acordurilor de recunoaștere reciprocă va trebui transformată în acorduri comerciale reciproce pentru a oferi operatorilor un cadru juridic mai solid. Perioada de tranziție de 5 ani asigură faptul că atât UE, cât și partenerii săi vor avea timp să negocieze un acord care să fie reciproc benefic.
Ce înseamnă noile norme pentru producția ecologică în sere?
Hrănirea plantelor în principal prin ecosistemul solului este una dintre principalele cerințe ale producției ecologice. Noul regulament confirmă legătura cu solul ca principiu de bază și, prin urmare, utilizarea de `straturi înălțate` nu este considerată compatibilă cu principiile ecologice generale.
Cu toate acestea, noul regulament permite producătorilor din statele membre în care această practică a fost deja autorizată pentru agricultura ecologică să continue utilizarea serelor pe parcursul unei perioade limitate de 10 ani. La 5 ani de la data aplicării noului regulament, Comisia va prezenta un raport cu privire la utilizarea straturilor înălțate în sere; raportul poate fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Normele se vor aplica tuturor produselor ecologice, inclusiv produselor prelucrate?
Noul regulament privind producția ecologică se va aplica produselor agricole vii și neprelucrate, inclusiv semințelor și altor materiale săditoare, precum și produselor agricole prelucrate utilizate ca produse alimentare și ca hrană pentru animale. Produsele prelucrate pot fi etichetate ca ecologice numai dacă cel puțin 95 % din ingredientele de origine agricolă sunt ecologice.
Bruxelles, 20 noiembrie 2017
Sursă: Europa.eu
