InfoCons protectia consumatorilor de arta si cultura : Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” pe Drumul Mătăsii
La începutul lunii mai 2025, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a adăugat un nou capitol semnificativ în parcursul său de ambasador cultural al țării noastre peste hotare. Un turneu extraordinar în Kazahstan, desfășurat la invitația Ambasadei României, care s-a dovedit a fi un adevărat maraton: peste 7000 de kilometri parcurși în doar câteva zile, 46 de artiști, tehnicieni și membri ai echipei logistice implicați, 4 evenimente în spații de prestigiu, 40 de ambasadori invitați și peste 4000 de spectatori. Această vizită a reprezentat, pe lângă actul artistic propriu-zis, un eveniment de protocol diplomatic și de cooperare culturală și economică între România și Kazahstan, țară ce reprezintă o punte între Europa și Asia. Am cules impresii și detalii despre și din culisele fiecărui eveniment de la managerul ansamblului, Emil Pantelimon, a cărui emoție și bucurie legate de această realizare sper să ajungă și la cititorii acestor rânduri.
Primul concert al seriei conturate, până la realizare, pe parcursul a 14 luni de colaborare cu E.S. Mădălina Lupu, ambasador al țării noastre în Republica Kazahstan, Republica Kârgâză și Republica Tadjikistan, a fost premiera spectacolului „Madrigal: Drumul Mătăsii” din 4 mai, la Opera de Stat și Balet din Astana. După cum menționa Emil Pantelimon, „Programul a urmărit exclusiv repertoriul european al marilor porturi în care care s-a desfășurat comerțul și totodată răspândirea culturală a Asiei în Europa, incluzând porturile grecești, italiene, spaniole, portugheze, engleze, cu muzică din perioada Renașterii și muzică veche bizantină. Partea a doua a fost un parcurs invers, dinspre Europa culturală spre Asia, cu intrare prin Georgia, așadar tot pe mare, dar și cu drumul acesta care urmărește și Kazahstanul, și India, și China, un repertoriul prin care s-a putut identifica și amprenta cultural tot acest teritoriu. Aceasta a fost de fapt frumusețea și energia spectacolului, pentru că acest Drum al Mătăsii a dovedit cât de frumoasă este legătura și cât de multe similitudini se pot găsi între toate culturile din această zonă.”
InfoCons protectia consumatorilor de muzicoterapie : „Madrigal” pentru spitale
Așa cum ne-a obișnuit deja „Madrigalul” acasă, decorul special conceput și luminile au adus o frumoasă completare spectacolului, urmărind parcursul prezentat muzical printr-un munte șerpuit care pornește de la Marea Chinei, ajunge la Marea Mediterană și urcă spre Marea Nordului, cu elemente preluate din diferitele culturi: dragoni chinezești, Mausoleul lui Khoja Yasawi, temple indiene sau arhitectura italiană și engleză. „Toate elemente sunt prezente practic pe acest zid pe lângă care «Madrigalul» este dispus ca un factor coagulant muzical, energetic între culturi”, menționa Emil Pantelimon.
În mod cert, întâlnirea cu un public nou, într-o țară pe care muzicienii și echipa nu o cunoșteau, a reprezentat un element surpriză. Însă, chiar după prima piesă interpretată, publicul a aplaudat cu ovații, iar schimbul de energie între muzicieni și cei din sală s-a dovedit a fi uimitor. Dovadă a impactului pe care spectacolul l-a avut stau și cele patru vehicule cu flori primite la final de la instituțiile reper ale Kazahstanului și României, dar și de la publicul larg. O altă surpriză a fost informația primită din regia Operei din Astana înainte de începutul spectacolului, aceea că unul dintre autorii incluși în program era chiar dirijorul instituției, aflat în sală. Acesta a fost ridicat la aplauze de Anna Ungureanu, iar legătura între corul românesc și compozitorul din Kazahstan a făcut ca energia sălii să fie și mai caldă grație acestei întâlniri. Despre acest eveniment, managerul Emil Pantelimon spune că a fost unul dintre cele mai frumoase concerte ale Corului Madrigal pe care le-a ascultat până acum. Printre reacțiile primite s-a numărat și cea a directorului tehnic al operei, scenograf și director de producție, care a mărturisit că nu a mai auzit niciodată un astfel de sunet pe scena respectivă. De menționat faptul că Opera din Astana se bucură de sală foarte mare, inaugurată în 2013, cu 1250 de locuri și o acustică excelentă. Emoționante au fost și cuvintele lui Roman Vassilenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Kazahstanului; „Mulțumesc foarte mult României pentru că a împărtășit cu noi un dar atât de minunat. A fost un spectacol extraordinar, de neuitat. Ce idee strălucită să fim conectați cultural prin cântece reprezentative pentru multe dintre țările ce formează Drumul Mătăsii! Am fost martorii unui eveniment istoric, de cea mai înaltă ținută.”
Cel de-al doilea eveniment propus în cadrul turneului, în data de 6 mai, a fost „Madrigal” for Babies, un proiect original al Corului „Madrigal” dedicat muzicoterapiei și educației timpurii. Concertul a fost prezentat la Muzeul Național al Republicii Kazahstan, unul dintre cele mai mari din Asia Centrală, cu un atrium impresionant de aproximativ 30 de metri înălțime. În cadrul acestui concert interactiv, menit să creeze, prin muzică, o primă legătură între copil, sunet și lume, corul a fost dispus la început, pentru a interpreta lucrarea lui Mihai Moldovan, Fluierașe și buciume, pe opt terase. Cadrul ce includea ca element central al atriumului o pasăre imensă – vulturul de pe steagul Kazahstanului, s-a potrivit perfect cu lucrarea ce imită sunetele păsărilor din pădure, pe care copiii le căutau în vocile corului, dând naștere unei energii cu totul speciale. Acest moment i-a pregătit pe numeroșii copii și bebeluși pentru repertoriul pregătit de Anna Ungureanu și Angelica Postu, din nou, cu ecouri minunate din partea celor mari și celor mici.
Turneul a continuat în 8 mai prin lansarea internațională a albumului ce poartă titlul „Imnurile Naționale ale Statelor din Asia Centrală” și un concert special cu imnurile statelor din regiune, interpretate coral. Acest proiect este cel de-al treilea din seria de imnuri naționale produse de Corul „Madrigal”, după cele dedicate Uniunii Europene și Americii Latine – un gest de diplomație culturală ce reafirmă modul în care arta și simbolurile naționale pot coexista, întărind legăturile dintre țările respective. Evenimentul a fost găzduit de Palatul Păcii și Reconcilierii, un spațiu în formă de piramidă dedicat popoarelor de la granițele Kazahstanului, cu o importanță deosebită, așa cum menționa Emil Pantelimon, conferită de situarea lui geografică în linia decizională a acestui stat, cu Parlamentul și Palatul Prezidențial: „Poporul din Kazahstan și-a dat seama cât de importante sunt de fapt toate popoarele care au locuit pe acest teritoriu și cât de important este să le dai un rol și să le faci un spațiu confesional comun, care este non-religios. Deci este vorba despre un spațiu spiritual al popoarelor, nu al religiilor. Într-o piramidă foarte inovativă, de sticlă, cu un acoperiș fantastic, cu o acustică foarte interesantă, am lansat acest album. Ceea ce a fost foarte frumos și diplomatic important pentru România și Uniunea Europeană este că în deschiderea concertului a vorbit chiar ambasadorul Uniunii Europene în Kazahstan, E.S. Aleška Simkić, care a pus foarte frumos în valoare scopul „Madrigalului” de a uni valorile trecutului cu potențialul viitorului și de a le aduce publicului. Și, dincolo de faptul că unul dintre gesturile cele mai profunde și cele mai intense de respect pentru un popor, acela de a-i cânta imnul tu ca străin, în limba lui, calitatea „Madrigalului” a dus la o emoție cu atât mai puternică a reprezentanților țărilor cărora le-am interpretat imnul și care și-au ridicat dintr-o dată nivelul de respect și de apreciere față de România. Pentru că mulți dintre ei ne-au spus că n-au auzit niciodată cântat atât de frumos imnul lor național.”
Două zile mai târziu, pe 10 mai, a fost programată la Ortrar, unul dintre cele mai vechi și importante centre culturale ale Asiei Centrale, filmarea unui nou videoclip pentru proiectul „Muzică contemporană românească în spații antice universale”. Acest videoclip se alătură producțiilor deja realizate la Sarmizegetusa Regia, Machu Picchu și Panteonul din Roma. Filmarea în cadrul unic al unui sit arheologic cu peste 2000 de ani de istorie a reprezentat un alt un moment memorabil pentru muzicieni și echipa care i-a însoțit. În primul rând, managerul Emil Pantelimon vorbește cu emoție și mândrie despre mobilizarea absolut exemplară a tuturor colectivelor „Madrigalului”: artistice, administrative, tehnice, organizatorice: „De la machiajele începute la ora 22:00, plecarea la sit la ora 3 noaptea și filmările începute la 4.15, în două etape, de 6 ore neîntrerupt și alte 4 ore după o scurtă pauză, toate s-au desfășurat fără a simți nicio secundă că energia corului, profesionalismul, răbdarea, intențiile artistice ar scădea cu măcar un milimetru sub standardul «Madrigalului». A existat și o premieră la aceste filmări, aceea că au fost create personaje mult mai dramatice care au dus firul lucrării înregistrate, Jocuri de Cornelia Tăutu. A fost o provocare și din punct de vedere al machiajului, prin omul de aur, acoperit în integralitate cu foiță de aur.” Un alt element cu rol esențial pentru energia acestui videoclip a fost spațiul, spune Emil Pantelimon, pentru că „orașul fantomă Otrar – oraș fantomă pentru că atunci când a intrat în el Ginghis Han, a măcelărit efectiv toată populația, are și un trecut spectaculos din multe puncte de vedere. El se află în patrimoniu UNESCO și este îngrijit și apreciat foarte mult de comunitatea locală. Acest lucru se vede și se simte.” Echipa de producție video a fost exemplară, menționa Emil Pantelimon, și a depus un efort greu de imaginat pe parcursul numeroaselor ore de filmare în a monta și muta camere, a ridica drone și a le proteja de vânt, alături de echipa organizatorică ce a făcut rost de pe o zi pe alta de 50 de cămile pentru a face parte din film, mutând o stână de la câțiva kilometri distanță. „Orașul fantomă și corul «Madrigal» au ajuns astfel să creeze un climat fantastic de filmare, cu o energie foarte fidelă cu realitatea timpului istoric al acelui spațiu. „Ne-am simțit ca în ecranizările romanelor Agathei Christie, în care atmosfera unui spațiu istoric idilic se îmbină cu misterul și reveria. Răsăritul, sonoritatea inconfundabilă a «Madrigalului», gestica dirijoarei Anna Ungureanu și prezența simbolică a personajului ‘omul de aur’ – care pare să aducă un mesaj de susținere pentru cetate în cadrul ritualului muzical intitulat Jocuri de Cornelia Tăutu – au creat o simbioză profundă între muzică și loc. În acea clipă, spațiul și sunetul s-au contopit într-atât, încât nu mai puteai distinge dacă cetatea era românească sau dacă muzica aparținea Kazahstanului.”
Iată cum, prin turneul Drumul Mătăsii, România culturală și-a făcut auzită vocea în inima Asiei Centrale, iar Corul „Madrigal” a avut o nouă ocazie de a evidenția una dintre cele mai profunde semnificații ale muzicii – aceea de a fi un liant între culturi, având ca fir conducător emoția. Este o dimensiune pe care cred că ar trebui să o valorificăm cât mai mult.
Semnat :
