La mulți ani consumatorilor ! La mulți ani InfoCons ! – Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor – Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale
Simt nevoia de a repune mai întâi istoria protecției consumatorilor în drepturile ei firești, conferite de ceea ce în dreptul proprietății intelectuale se cheamă prioritatea. Și aceasta, pentru că se consideră că un discurs al lui John Fitzgerald Kennedy, ținut în fața Congresului SUA la data de 15 martie 1962 ar fi certificatul de naștere a drepturilor fundamentale ale consumatorilor, cele (patru) enunțate de el atunci fiind dreptul la siguranță, dreptul la informare, dreptul de a alege și dreptul de a fi ascultat. Nu este singura dată când se atribuie lui John F. Kennedy ceea ce au spus alții cu mult înaintea lui și care, prin repetare obsesivă, este admis de mulțime ca adevăr.
În realitate, el – sau mai degrabă echipa din spatele lui – are doar meritul de a le fi esențializat, de a le fi conceptualizat, ordonat și mai ales de a le fi numit astfel, pentru că dreptul roman cunoștea și reglementase răspunderea pentru viciile lucrului vândut și actio redhibitoria, iar edilii curuli (ediles curules), funcție și instituție cunoscută în Republica Romană începând din anul 367 î.Hr.) erau însărcinați cu supravegherea piețelor, a prețurilor și a calității bunurilor.
Herodot ne spune că dacii, mari iubitori de vin, beau îndrăgita lor băutură „neamestecată deloc”, iar dacă regula se referea la amestecul cu apă sau cu alte vinuri, atunci suntem tentați să credem nu doar că dacii erau buni cunoscători, așa cum spune și Ovidius despre ei, ci și că ei, aidoma sybariților, știau a prețui vinurile de calitate.
În Galia cea ocupată de romanii conduși de Iulius Cezar (cel asasinat chiar într-o zi de 15 martie a anului 44 î. Hr.), cultura viței de vie și producția de vin liniștit (produs de bază în societatea romană) era bine-cunoscută și în zona Champenoise. Mai târziu acesta a devenit bine cunoscut sub denumirea de „Vin de France” iar mai apoi sub denumirea de Champagne, fiind nelipsit de la mesele regale din Europa. În anul 1351, regele Ioan cel Bun al Franței a decretat că niciun comerciant nu poate amesteca două vinuri împreună, adică vinuri care aveau origine (geografică) diferită. Pedeapsa aplicată pentru nerespectarea legii era confiscarea vinului și plata unei amenzi de către comerciantul în culpă, iar francezii susțin că această lege ar reprezenta actul de naștere al indicațiilor geografice. Dar eu cred că este un moment important și pentru istoria protecției consumatorilor.
Interesul pentru calitatea produselor în Europa a crescut încet dar sigur, astfel că la data de 14 aprilie 1891 a fost încheiat și semnat de 9 state (Franța, Belgia, Spania, Italia, Portugalia, Elveția, Brazilia, Regatul Unit și Tunisia) Aranjamentul de la Madrid privind represiunea împotriva indicațiilor false sau înșelătoare de proveniență a produselor. Acest aranjament, care are la această dată un număr de 37 state membre și figurează între convențiile internaționale administrate de OMPI, are meritul de a fi formulat pentru prima dată, regula conform căreia orice produs care poartă o indicație falsă sau înșelătoare prin care unul dintre Statele contractante sau un loc (o localitate) situat într-unul dintre aceste State va fi indicat, direct sau indirect, ca țară sau loc de origine va fi interzis (va fi sechestrat la import sau în fiecare dintre țările membre ale aranjamentului). Aranjamentul are o dimensiune de protecție a consumatorului (împotriva indicațiilor false privind originea produselor; practicilor comerciale înșelătoare și a confuziei privind locul real de producție) și o alta de protecție a producătorilor legitimi care fabrică produse într-o anumită regiune și au construit reputația produselor legată de acel loc.
Cred că acest Aranjament, ca și cele trei convenții fondatoare ale dreptului internațional al proprietății intelectuale, trebuie să fie considerat piatra de temelie a drepturilor consumatorilor și că așa se și poziționează InfoCons în lumea consumatorilor atunci când enunță ca obiectiv al său combaterea contrafacerilor.
Oficial și la nivel internațional, drepturile consumatorilor, sunt consacrate sub această denumire, de ONU, prin Ghidul pentru Protecția Consumatorilor din anul 1985. În Uniunea Europeană, Titlul XV, art. 169 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (fost art. 153 din TCE), sunt formulate regulile de bază ale protecției consumatorilor, dar numeroase alte directive sunt dedicate protecției consumatorilor, respectiv, asigurării unui nivel de protecție pentru aceștia și bunei funcționări a pieței interne, România armonizându-și complet legislația în domeniu prin adoptarea (și modificarea conformă) a Ordonanței nr. 21/1992.
Și acum, pentru că am lămurit (sper) istoria protecției consumatorilor și că romanii, iar nu John F. Kennedy au drept de prioritate, putem să vorbim despre noi, despre drepturile noastre, despre ce putem să facem și nu facem, despre cei care fac în folosul tuturor!
Suntem, fiecare dintre noi, în fiecare zi, consumatori, oameni care cumpărăm și utilizăm produse ori servicii pentru uz personal, în afara unei activități profesionale sau comerciale și care ne cunoaștem puțin sau chiar deloc drepturile derivând din calitatea de consumator, subsumate, în raport cu furnizorul, dreptului la respect. Suntem de multe ori victime ale acestora din urmă, incapabili de a reacționa în fața produselor și/sau serviciilor de proastă calitate. Se adaugă la motivele lipsei de reacție cuvenite lipsa respectului de sine, teama, sila, indiferența, lipsa timpului, lipsa de educație, stare în care, dacă ne complăcem, nu vom îndrepta niciodată răul.
Ne confruntăm, așadar, nu doar cu lipsa de respect a furnizorului nostru de produse și/sau servicii neconforme, ci și cu propria noastră neputință subiectivă de a reacționa pentru a ne apăra drepturile. Pentru că drepturile care ne sunt conferite sau recunoscute de lege în poziția de consumatori, ne apără chiar și împotriva greșelilor și inacțiunii noastre, atunci când noi alegem să tăcem, să nu facem nimic. Pentru că avem alături, pentru că ne pot învăța sau ne pot chiar înlocui, autoritățile publice (edilii curuli, după regulile romanilor) sau organizațiile de consumatori. Ar trebui, cred, să mizăm mai mult pe acestea din urmă, pentru că știu, pentru că pot și au interesul să o facă, pentru că acțiunea colectivă în interesul mai multora este mai eficientă decât acțiunea individuală. Mi-e teamă însă că suntem mult prea individualiști, mult prea egocentriști și incapabili sau nepregătiți pentru astfel de demersuri.
Trăind într-o lume în care ritmul schimbării este rapid, iar tehnologiile evoluează într-un ritm care face dificilă adaptarea sau creează o relație invizibilă nu doar între consumatori și furnizori, ci chiar și între aceștia și produsele pe care le livrează sau le primesc, cel puțin până la intrarea în posesia lor efectivă și în care oferta devine tot mai complexă, consumatori au nevoie de mai mult, de mult mai mult chiar decât în vremea nenorocosului John F. Kennedy de educație, de sprijin pentru a face alegeri conștiente, sigure, corecte, conforme cu nevoile reale și cu așteptările justificate.
Promovarea drepturilor consumatorilor nu este doar o responsabilitate instituțională, este și o misiune de solidaritate. Este despre grijă față de oameni, despre corectitudine în relațiile comerciale și despre construirea unei societăți în care încrederea și respectul sunt valori reale. De aici, nevoia de amenajare a protecției consumatorilor prin reguli de drept. Peste tot în lume, evoluția legislației în domeniul protecției consumatorilor, tot mai bogată, tot mai complexă, reflectă preocuparea constantă pentru echilibrarea raporturilor dintre profesioniști și consumatori. Regulile instituite urmăresc să reducă asimetria de informație și de putere economică dintre părți, oferind consumatorilor instrumentele necesare pentru a face alegeri informate și pentru a-și apăra drepturile atunci când acestea sunt încălcate. În acest context, și rolul instituțiilor publice, al organizațiilor de consumatori și al societății civile devine esențial pentru aplicarea efectivă a acestor principii.
De ce o zi mondială a drepturilor consumatorului de vreme ce societatea ar putea funcționa și fără o astfel de zi. Este adevărat, legile există și protecția consumatorilor poate fi asigurată independent de faptul că există și este sărbătorită o astfel de zi. Dar ziua asta e bine că există, pentru că are roluri simbolice, educaționale și politice importante.
Suntem puțin atenți la simboluri și nu căutăm explicații, dar ele acționează subliminal, fără să ne gândim că se întâmplă. Simplul fapt că există și că se organizează manifestații sau evenimente în această zi, ne amintește de drepturile noastre. Și atunci când evenimentele urmăresc obiective concrete și corecte, ele sunt adevărate lecții de educație, pentru că atrag atenția, în egală măsură, furnizorilor de produse și/sau servicii și consumatorilor. Ziua este un prilej de reflecție. Furnizorii devin mai atenți, mai responsabili, consumatorii, mai bine informați. Apoi, ziua asta este prilej de întâlnire. Între instituții și consumatori, între instituții și furnizorii de produse și servicii, între toți aceștia și asociațiile de consumatori. Sunt prilej de a spune și de a afla. Prin urmare, această zi nu este necesară pentru existența drepturilor, dar este importantă pentru vizibilitatea și consolidarea lor în societate.
InfoCons este, după știința mea, una dintre cele mai active asociații din România, iar evenimentul de azi este dovadă despre asta. Evenimentul organizat azi reprezintă un moment de reflecție și de apropiere între toți cei care cred în importanța protejării consumatorilor. Prin inițiativele, campaniile și proiectele sale, InfoCons contribuie la informarea și educarea consumatorilor, oferindu-le instrumentele necesare pentru a-și cunoaște drepturile și pentru a le apăra. Ne amintește în acest fel și de responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Fiecare alegere pe care o facem din poziția de consumatori transmite un mesaj pieței. Alegem calitatea, transparența și corectitudinea. Alegem să fim informați, să citim etichetele, să ne cunoaștem drepturile și să le folosim atunci când este necesar.
Organizând evenimentul, InfoCons ne spune azi nu doar că avem drepturi în calitate de consumatori, ci și că o societate echitabilă se construiește prin respect, responsabilitate și colaborare. Ne spune că autorități, organizații, mediul de afaceri și consumatori – cu toții avem un rol important în construirea unei piețe mai corecte și mai transparente.
Și adaug: spunem noi că InfoCons se bucură de aprecierea celor care știu ce face. Iar noi îi dorim să facă în fiecare zi care vine, mai mult decât în ziua care a trecut!
La mulți ani tuturor consumatorilor! La mulți ani InfoCons! La mulți ani tuturor celor care gândesc la binele consumatorilor și lucrează pentru binele lor! La mulți ani organizatorilor!
Președintele Asociaţiei Ştiinţifice de Dreptul Proprietăţii Intelectuale ( ASDPI )
Prof. univ. dr. Viorel Roș
Director Asociaţiei Ştiinţifice de Dreptul Proprietăţii Intelectuale ( ASDPI )
Gheorghe Romițan
