Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei : Peste 300 de milioane de persoane sunt afectate de hepatitele B și C la nivel global
Hepatitele virale B și C sunt printre cele mai importante amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial, tocmai pentru că evoluează, ani de zile, fără simptome, până când provoacă boli grave ale ficatului – ciroză și cancer hepatic. Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei este un prilej de a atrage atenția asupra acestei probleme și de a sublinia importanța prevenirii, testării și tratamentului. Combinând datele Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu analiza națională a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) pentru anul 2025, Asociația InfoCons prezintă o imagine de ansamblu, de la nivel global până la cel din România.
Amploarea problemei la nivel global
Cifrele globale sunt îngrijorătoare. Potrivit datelor OMS preluate de ECDC, în anul 2022 se estima că 254 de milioane de oameni trăiau cu infecție cu virusul hepatitic B (VHB) la nivel mondial, cu aproximativ 1,5 milioane de cazuri noi în fiecare an. Tot în 2022, se estimează că hepatita B a fost responsabilă de aproximativ 1,1 milioane de decese la nivel global, reprezentând 83% din totalul deceselor cauzate de hepatitele virale.
În ceea ce privește hepatita C, în 2024 se estima că 50 de milioane de oameni trăiau cu infecție cu virusul hepatitic C (VHC), cu un milion de cazuri noi pe an, iar în 2022 i-au fost atribuite 240.000 de decese. În Regiunea Europeană a OMS, aproximativ 12 milioane de oameni (1,6%) sunt infectați cronic cu VHC, iar peste 20.000 de persoane mor anual din cauza hepatitei C. Aceste date arată că hepatitele virale rămân o cauză majoră de deces și de boală hepatică cronică la nivel mondial.
Situația în Uniunea Europeană
Cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva hepatitei, ECDC a subliniat că povara hepatitei rămâne ridicată în UE și Spațiul Economic European (UE/SEE), majoritatea persoanelor infectate nefiind conștiente de acest lucru. Se estimează că cinci milioane de oameni din UE/SEE trăiesc cu hepatită B sau C cronică – infecții care sunt printre principalele cauze de boală hepatică și cancer.
Mai exact, potrivit estimărilor recente ale ECDC, 3,2 milioane de oameni trăiesc cu hepatită B cronică și 1,8 milioane cu hepatită C cronică în UE/SEE. Hepatitele B și C sunt legate de aproximativ 50.000 de decese în fiecare an în UE/SEE – circa 15.000 asociate hepatitei B și 35.000 hepatitei C –, iar decesele prin cancer hepatic cauzat de hepatitele virale continuă să crească. Un aspect deosebit de grav: cercetările sugerează că peste 65% dintre persoanele cu hepatită B și 62% dintre cele cu hepatită C rămân nediagnosticate și, prin urmare, nu primesc îngrijire, fiind expuse unui risc ridicat de a dezvolta boală hepatică cronică și cancer.
Marieke van der Werf, șefa secțiunii ECDC pentru infecții cu transmitere sexuală, virusuri transmise prin sânge și tuberculoză, a subliniat: „De Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei, trebuie să evidențiem importanța crucială a intensificării eforturilor de prevenire și control al hepatitelor virale. Hepatita cronică duce la 50.000 de decese care pot fi prevenite în fiecare an, iar numărul deceselor prin cancer hepatic este în creștere. Măsuri de prevenire precum vaccinarea, accesul îmbunătățit la testare și accesul timpuriu la îngrijire sunt esențiale pentru o Europă mai sănătoasă și mai rezilientă.”
Datele de supraveghere confirmă acest tablou. Pentru anul 2023, 30 de țări din UE/SEE au raportat 37.766 de cazuri de infecție cu VHB, corespunzând unei rate brute de 8,1 cazuri la 100.000 de locuitori. În același an, au fost raportate 28.622 de cazuri de hepatită C în 29 de țări UE/SEE, cu o rată brută de 7,4 cazuri la 100.000 de locuitori.
Ce sunt hepatitele B și C și cum se transmit
Hepatita virală este o inflamație a ficatului cauzată de un virus. Cele mai frecvente virusuri hepatitice din Europa sunt tipurile A, B, C, D și E. Hepatitele B și C apar în urma contactului cu fluide corporale infectate, precum expunerea sexuală neprotejată sau echipamentul de injectare contaminat, și se pot transforma în infecții cronice. Împreună, VHB și VHC sunt cea mai frecventă cauză de ciroză și cancer hepatic.
Hepatita B se transmite cel mai frecvent, în Europa, pe cale sexuală, dar și prin folosirea în comun a acelor și seringilor, prin obiecte contaminate cu sânge, în unități sanitare unde nu s-au luat măsurile de precauție, precum și de la mamă la copil, la naștere. Un aspect esențial ține de vârsta la infectare: sub 5% dintre adulții infectați dezvoltă boală cronică, în timp ce până la 90% dintre copiii infectați înainte de vârsta de cinci ani dezvoltă o infecție cronică pe toată durata vieții. Hepatita C se transmite predominant prin sânge – ace contaminate, echipamente medicale, transfuzii –, riscul transmiterii sexuale sau verticale fiind mai scăzut.
Pericolul major al acestor infecții este caracterul lor tăcut: hepatitele B și C cronice pot deteriora lent ficatul, timp de ani de zile, fără a provoca simptome, până când duc la afecțiuni grave precum ciroza și cancerul. Cu cât infecțiile rămân nedetectate mai mult timp, cu atât costul personal și pentru sănătatea publică este mai mare, ceea ce face ca diagnosticarea timpurie și accesul la îngrijire să fie esențiale.
Situația în România în anul 2025
La nivel național, analiza epidemiologică a INSP arată că, în anul 2025, au intrat în sistemul național de supraveghere pentru hepatitele virale B și C 252 de cazuri, cu 37 mai multe față de anul precedent. Comparativ cu 2024, s-a înregistrat o ușoară creștere a incidenței raportate, atât pentru hepatita virală B, cât și pentru hepatita virală C. Majoritatea cazurilor intrate în supraveghere au fost în stadiul acut.
Dintre acestea, au fost înregistrate 75 de cazuri de hepatită virală B acută (cu 6 mai multe față de 2024), 8 cazuri de hepatită B cronică, 5 cazuri de hepatită C acută și niciun caz de hepatită C cronică raportat prin supravegherea de rutină. Rata maximă a incidenței hepatitei B acute s-a înregistrat la grupa de vârstă 55–64 de ani, atât la femei, cât și la bărbați. Este important de reținut că 65% din totalul celor 252 de cazuri nu s-au încadrat în criteriile de stadializare europene la care România s-a aliniat în 2019.
În privința căilor de transmitere, datele naționale confirmă tendințele semnalate și la nivel european. Pentru hepatita B acută, categoriile de transmitere probabile menționate cel mai frecvent au fost cea nosocomială (23,8%) – legată de intervenții chirurgicale, tratament injectabil în unități sanitare sau manevre stomatologice –, urmată de conviețuirea în familie cu un bolnav sau purtător (3,8%). Și pentru hepatita C acută, categoria de transmitere probabilă cea mai frecventă a fost cea nosocomială (40%). Aceste date subliniază importanța respectării stricte a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor în unitățile medicale.
Analiza mai arată că marea majoritate a pacienților cu hepatită B acută au fost simptomatici (93%), icterici (71%) și internați (91%), iar în 2025 s-au înregistrat 2 decese la persoane de 56 și 68 de ani. Un semnal de alarmă privind vaccinarea: doar 2 cazuri (3%) de hepatită B acută fuseseră vaccinate, dar incomplet, cu o singură doză. În ceea ce privește screeningul gravidelor, din 66.638 de gravide luate în evidență, 86% au fost testate pentru AgHBs, iar 0,7% au fost pozitive, măsurile de prevenire a transmiterii de la mamă la copil (imunoglobulină și vaccinare la naștere) fiind aplicate în maternitate.
Prevenire și tratament: ce funcționează
Vestea bună este că hepatitele B și C pot fi prevenite și, în multe cazuri, tratate eficient. Împotriva hepatitei B există un vaccin sigur și foarte eficient, iar majoritatea țărilor europene au implementat programe de vaccinare universală în copilărie. Vaccinarea în copilărie, alături de programele de prevenire a transmiterii de la mamă la copil, a redus transmiterea hepatitei B în UE/SEE, mai ales în rândul grupelor de vârstă tinere. Totuși, ECDC avertizează că recenta creștere a cazurilor noi de hepatită B acută în regiune ar putea reflecta o transmitere în creștere și subliniază importanța menținerii unor programe de prevenire cuprinzătoare.
Pentru hepatita C nu există încă un vaccin, dar boala poate fi vindecată. Medicamentele antivirale cu acțiune directă (DAA) sunt foarte eficiente, cu rate de vindecare de peste 95% după 8–24 de săptămâni de tratament în majoritatea cazurilor. Astfel, diagnosticarea timpurie și accesul la tratament sunt cele mai importante componente pentru eliminarea hepatitei C. Pe lângă vaccinare și tratament, transmiterea ambelor infecții poate fi redusă prin: practici sexuale sigure, măsuri de reducere a riscurilor pentru persoanele care își injectează droguri, utilizarea de ace și echipamente sterile în orice procedură invazivă (inclusiv piercing sau tatuaj), respectarea strictă a măsurilor de control al infecțiilor în unitățile medicale și strategii de siguranță a sângelui.
Obiectivele pentru 2030 și provocările actuale
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru 2030 includ angajamentul global de a elimina hepatitele virale ca amenințare pentru sănătatea publică, cu ținte concrete: diagnosticarea a 90% dintre persoanele care trăiesc cu hepatită B și C cronică, tratarea a 80% dintre cei eligibili, reducerea noilor infecții cu 90% și reducerea deceselor legate de hepatită cu 65%.
Datele actuale arată însă că UE/SEE nu este pe drumul cel bun: o mare parte dintre persoanele infectate rămân nediagnosticate, decesele legate de hepatită nu au scăzut, iar decesele prin cancer hepatic continuă să crească. De aceea, ECDC recomandă autorităților de sănătate publică să își intensifice eforturile prin: asigurarea unei acoperiri vaccinale ridicate împotriva hepatitei B, îmbunătățirea accesului la testare pentru diagnosticarea timpurie, sprijinirea programelor de reducere a riscurilor pentru persoanele care își injectează droguri, asigurarea unor căi clare de acces la îngrijire și tratament și furnizarea de îngrijire accesibilă grupurilor cu risc.
De ce contează pentru fiecare dintre noi
Datele naționale și internaționale transmit un mesaj comun: hepatitele B și C sunt frecvente, adesea tăcute și, în multe cazuri, nediagnosticate. Faptul că, atât la nivel european, cât și în România, transmiterea nosocomială apare printre cele mai frecvente căi de transmitere subliniază importanța siguranței actului medical și a atenției la orice procedură care presupune contactul cu sângele – inclusiv la manevrele stomatologice, la tatuaje sau piercinguri.
Din perspectiva protecției consumatorilor, mesajele-cheie sunt simple: testarea este esențială, deoarece infecția poate fi prezentă fără simptome; vaccinarea împotriva hepatitei B protejează eficient; hepatita C poate fi vindecată prin tratament; iar respectarea regulilor de igienă și de siguranță (ace sterile, unități autorizate) reduce riscul. Asociația InfoCons încurajează cetățenii să se informeze din surse oficiale, să solicite testarea atunci când au factori de risc și să se asigure că procedurile medicale și estetice la care apelează respectă normele de siguranță.
Concluzie
Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei ne reamintește că, deși progresele în prevenire și tratament sunt reale – un vaccin eficient pentru hepatita B și tratamente care vindecă hepatita C –, provocarea rămâne uriașă. La nivel global, sute de milioane de oameni trăiesc cu aceste infecții, iar în UE/SEE cinci milioane de persoane sunt afectate de forme cronice, majoritatea fără să știe. În România, numărul cazurilor a crescut ușor în 2025, iar transmiterea nosocomială rămâne o cauză importantă.
Cheia rămâne informarea, prevenirea, testarea și accesul la tratament. Asociația InfoCons își reafirmă angajamentul de a informa și sprijini consumatorii pentru ca aceste boli tăcute să fie depistate la timp și tratate corespunzător. Fii informat! Ia atitudine!
Semnătura: Departamentul de Comunicare al Asociației InfoCons
Surse:
- Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor
- Institutul Național de Sănătate Publică
- Organizația Mondială a Sănătății
