UE pierde aproximativ 180 de miliarde de euro anual din cauza neimplementării legislației de mediu – InfoCons te informează !
Protecția mediului este adesea analizată prin prisma costurilor necesare pentru respectarea regulilor, investițiilor și schimbărilor pe care acestea le presupun pentru economie. Raportul „Beyond uncertainty”, realizat pentru WWF European Policy Office de GlobeScan, aduce însă în prim-plan și cealaltă parte a ecuației: costul economic al neimplementării legislației europene de mediu. Potrivit estimării Comisiei Europene citate în raport, acest cost ajunge la aproximativ 180 de miliarde de euro în fiecare an – echivalentul a aproximativ 1% din PIB-ul Uniunii Europene.
180 de miliarde de euro anual – costul neimplementării
Raportul arată că neimplementarea integrală a legislației europene de mediu existente generează pentru UE costuri estimate la aproximativ 180 de miliarde de euro anual.
Documentul subliniază dimensiunea economică a acestei sume prin comparație cu ritmul de creștere al economiei europene: valoarea este de același ordin de mărime cu creșterea economică a UE înregistrată în 2025, de 1,1%.
Mesajul raportului este că dezbaterea despre mediu nu se reduce la costul conformării. Degradarea naturii, schimbările climatice și implementarea insuficientă a normelor existente generează la rândul lor costuri pentru companii, autorități și societate.
De ce natura este și infrastructură economică
Raportul tratează natura și un climat stabil ca elemente ale infrastructurii de care depinde activitatea economică.
Ecosistemele sănătoase furnizează apă, soluri fertile și materii prime și contribuie la reziliența lanțurilor de aprovizionare. Potrivit estimării Băncii Centrale Europene citate în document, aproximativ 72% dintre companiile nefinanciare din zona euro, reprezentând 75% din creditarea bancară corporate, depind în mod semnificativ de cel puțin un serviciu ecosistemic.
În acest context, degradarea naturii nu este prezentată ca o problemă aflată în afara economiei. Ea poate însemna productivitate pierdută, active deteriorate, întreruperi în transport și aprovizionare, costuri mai ridicate pentru resurse, prime de asigurare mai mari și riscuri crescute pentru investiții.
