România și Proprietatea Intelectuală în Cifre : Brevete, Mărci și Inovare
Proprietatea intelectuală poate fi măsurată în cifre, iar aceste cifre spun multe despre gradul de inovare și de dinamism economic al unei țări. La nivel mondial, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO/OMPI) colectează și publică anual statistici privind brevetele, mărcile și desenele industriale, prin Centrul de Date Statistice și prin raportul World Intellectual Property Indicators. La nivel național, evidența este ținută de OSIM – Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Din aceste surse oficiale se conturează o adevărată radiografie a activității de proprietate intelectuală din România. Datele de mai jos provin din profilul statistic al României publicat de WIPO (ediția 2024, ultima actualizare în 2026).
Brevetele de invenție
În cel mai recent an raportat, solicitanții cu reședința în România au depus 1.029 de cereri de brevet la nivel mondial, ceea ce plasează țara pe locul 47 în lume. Dintre acestea, 811 au fost depuse în țară, la OSIM, iar 218 în străinătate. Un număr de 49 de cereri au fost depuse prin sistemul internațional PCT (Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor), care permite solicitarea protecției în numeroase state printr-o singură cerere. Raportat la populație, România înregistrează aproximativ 42,5 de cereri de brevet la un milion de locuitori.
Privind activitatea OSIM ca oficiu național, aici au fost depuse în total 810 cereri de brevet, dintre care 747 provenite de la solicitanți români (92,2%) și 63 de la solicitanți străini. OSIM a acordat 336 de brevete, în creștere cu 7%, iar numărul brevetelor aflate în vigoare în România este de 27.474. În ceea ce privește evoluția în timp, numărul de cereri depuse de solicitanții români s-a menținut relativ constant, dar cu o ușoară tendință de scădere: de la circa 1.168 de cereri în 2015 la 1.029 în 2024. Este un semnal că activitatea de cercetare-dezvoltare și de brevetare rămâne sub potențial și are nevoie de stimulare. La acestea se adaugă protecția obținută pe cale regională: solicitanții români au realizat 64 de depuneri prin Oficiul European de Brevete (EPO), o rută tot mai utilizată pentru a obține protecția invenției în mai multe state europene simultan, printr-o singură procedură.
Mărcile – domeniul în care România este mult mai activă
La capitolul mărci, cifrele sunt considerabil mai mari, reflectând un mediu antreprenorial și comercial dinamic. În cel mai recent an, solicitanții români au depus 36.310 de mărci (măsurate ca număr de clase din cereri) la nivel mondial, poziționând România pe locul 39. Dintre acestea, 33.882 au fost depuse în țară și 2.428 în străinătate, iar 132 prin sistemul internațional Madrid de înregistrare a mărcilor. Trebuie precizat că, în metodologia WIPO, „depunerile” de mărci se numără la nivel de clase de produse și servicii specificate în cereri, nu de cereri individuale.
La nivelul OSIM, au fost înregistrate 30.150 de depuneri de mărci, dintre care 26.334 de la solicitanți români (87,3%) și 3.816 de la solicitanți străini. Numărul de clase specificate în înregistrări a fost de 25.410, în creștere cu 18,4%, iar numărul mărcilor aflate în vigoare în România este de 93.814. La acestea se adaugă protecția la nivel european: solicitanții români au depus 7.548 (de clase) la EUIPO – Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, pentru marca Uniunii Europene, valabilă în toate statele membre. Ca evoluție, activitatea a atins un vârf de 42.809 în 2023, urmat de 36.310 în anul următor.
Desenele și modelele industriale
Un domeniu în creștere accentuată îl reprezintă desenele și modelele industriale, care protejează aspectul exterior al produselor. Solicitanții români au depus 1.590 de desene în cereri la nivel mondial (locul 36), în creștere cu peste 33%, dintre care 1.440 în țară. La OSIM au fost depuse 946 de desene, iar 27 au fost depuse prin sistemul internațional de la Haga. Numărul desenelor în vigoare în România este de 2.894, iar solicitanții români au depus 752 la EUIPO. Creșterea puternică din acest domeniu arată un interes tot mai mare al designerilor și companiilor românești pentru protejarea creațiilor lor.
Ce ne spun aceste cifre
Comparația dintre cele două mari categorii este elocventă. România depune relativ puține brevete – aproximativ o mie pe an – ceea ce reflectă o activitate de cercetare-dezvoltare încă modestă în raport cu economiile dezvoltate. În schimb, la mărci, cu zeci de mii de depuneri anual, țara este mult mai activă, semn al unui mediu de afaceri viu, în care companiile își protejează numele și identitatea comercială. De asemenea, se observă că o parte importantă a protecției se realizează la nivel european, prin EUIPO, ceea ce confirmă integrarea României în piața unică.
Aceste tendințe se corelează cu poziția României în Global Innovation Index al WIPO (locul 49 din 139 de economii în 2025): o țară care obține rezultate mai bune la „output-uri” decât la „input-uri”, dar care are un potențial de inovare încă neexploatat pe deplin. Consolidarea activității de brevetare, alături de menținerea dinamismului la nivel de mărci, ar putea sprijini urcarea României în ierarhiile internaționale ale inovării.
De ce contează pentru consumatori
Dincolo de statistici, aceste cifre au o legătură directă cu viața consumatorilor. Mărcile înregistrate garantează originea și calitatea produselor și îi ajută pe consumatori să distingă produsele autentice de imitații. Brevetele stimulează apariția de produse și tehnologii noi, mai sigure și mai performante. Iar un sistem solid al proprietății intelectuale – susținut de instituții precum OSIM și ORDA la nivel național și de WIPO și EUIPO la nivel internațional – este principala barieră în calea produselor contrafăcute, care pun în pericol sănătatea, siguranța și interesele economice ale cetățenilor.
InfoCons – singura organizație de protecția consumatorilor din România acreditată în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale – urmărește îndeaproape aceste date și participă, prin președintele Sorin Mierlea, la a 68-a serie de reuniuni a Adunărilor statelor membre ale WIPO. Prin promovarea inovării, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și combaterea contrafacerii, InfoCons contribuie la un mediu economic mai sigur și mai favorabil consumatorilor, în care cifrele privind brevetele și mărcile se traduc, în cele din urmă, în produse autentice și de încredere pentru fiecare cetățean.
Semnătura: Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Proprietate Intelectuală
