De ceva timp, auzim vorbindu-se din ce în ce mai des despre educație financiară, însă statisticile nu arată foarte bine pentru țara noastră.
Conform unui studiu de acum doi ani realizat de Banca Mondială la nivelul Uniunii Europene și prezentat în cadrul celei de a doua ediții a European Money Week de ARB, a plasat România pe o poziție codașă în materie de cunoștințe financiare.
Din cele 143 de țări, doar 127 s-au calificat ca și raspunsuri, iar România cu un procentaj de 22%, a înregistrat ultimul loc în Europa.
`Avem nevoie de un nivel cât mai ridicat de educație financiară` a subliniat Sergiu Oprescu, în cadrul seminarului `Noua paradigma la nivel european: consumatorul de servicii financiare, între transparență și riscuri`, în cadrul seriei de evenimente European Money Week.
În opinia sa, educația financiară trebuie să aibă o contribuție substanțială în ocuparea forței de muncă, la creșterea economică și la reducerea excluziunii financiare și sociale.
Educația financiară, mecanism pentru creșterea incluziunii financiare
În România incluziunea financiară se situează la nivelul de 60%, comparativ cu UE unde depășește 90%.
Statistici negative: Populația activă este în scădere
În ultimii 10 ani populația activă a României s-a redus cu aproximativ 6 pp (puncte procentuale), iar estimările arată că până în 2020, populația cu vârsta între 20 și 64 de ani se va reduce cu încă aproximativ cu 4 pp.
`Ar trebui să ne îngrijoreze acest lucru, pentru că acestea sunt presiuni care sunt exercitate pe capitalul uman, vor afecta productivitatea muncii și creșterea economică în România‘, a subliniat Oprescu.
Avem 5 obiective de îndeplinit până în 2020
Un prim obiectiv este ca rata de participare a adulților (25-64 ani) la procesul de învățare continuă să fie de cel putin 15%. Anul trecut, România avea un procentaj de doar 1,3%, comparativ cu nivelul Uniunii Europene unde media este de 10,7%.
Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte ar trebui să fie mai mic de 15%. În anul 2012, înregistrăm 37,3% persoane sub 15 ani cu probleme legate de citire, 41% (matematică) și 37% (științe exacte). Comparativ cu media europeană (22%), suntem aproape la dublu.
`Este îngrijorător că acum 5 ani de zile aproape 37% din persoanele de până în 15 ani aveau competențe scăzute de citire`, a adaugat Oprescu.
Până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani cu studii superioare ar trebui să fie de cel puțin 40%. În 2015, România avea aproximativ 26%, comparativ cu media europeană de 38,7%.
Abandonul școlar în următorii 4 ani ar trebui să se înregistreze sub 10%. În ultimii 3 ani, în România, abandonul școlar a crescut de la 17,8% (2012) la 19,1% (2015).
Ultimul criteriu face referire la copiii între 4 ani și cei cu vârsta necesară pentru înscrierea obligatorie la școala primară, și mai exact cel puțin 95% dintre aceștia trebuie să beneficieze de educație preșcolară. În România acest procent atinge 86,4%, comparativ cu media UE de 94%.
`Dau aceste cifre ca să ne mobilizam, dau aceste cifre ca să ne dăm seama că avem un parcurs anevoios de făcut și ca să ne gândim cu toții că ar trebui să stabilim un proiect național de convergență cu obiectivele pe care Uniunea Europeană le pune în clipa de față către țara noastră`, a conchis Oprescu.
`Educația nu ne costa nimic, dar lipsa ei ne costă foarte mult‘ – Grigore Moisil
Sursă: www.finzoom.ro
