„Madrigalul” la World Music Days – InfoCons Protecția Consumatorilor de Artă și Cultură
Societatea Internațională pentru Muzică Contemporană (International Society for Contemporary Music – ISCM) a fost fondată în 1922, pornind de la un ideal formulat de un grup de compozitori reuniți la Festivalul de la Salzburg. Provenind din țări aflate în tabere opuse în timpul Primului Război Mondial, aceștia s-au întrebat dacă organizarea unor concerte cu muzici recent compuse din mai multe țări ar spori empatia față de celălalt, contribuind la evitarea unor alte asemenea atrocități. Deși inițiativa nu a putut opri conflictele majore ale secolului XX, a condus către formarea unei comunități artistice cu sedii în peste 50 de țări, care promovează până în ziua de astăzi muzica contemporană de calitate.
ISCM World New Music Days, festivalul organizat anual de instituția mai sus amintită, s-a desfășurat anul acesta la București în perioada 23-31 mai, având drept emblemă celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși, după care festivalul și-a luat numele de „Columna infinită”. Reprezentativ pentru identitatea întregii manifestări, „acest simbol asemănător undei sonore ne arată direcția – în sus și spre viitor – și ne inspiră să reaprindem focul muzicii contemporane”, după cum a explicat Dan Dediu, directorul artistic al festivalului și președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
Din acest festival de importanță majoră nu putea lipsi muzica corală interpretată cu profesionalism, prin urmare nici Corul „Madrigal”, aflat de data aceasta în ipostază de promotor al muzicii contemporane. Astfel, în data de 28 mai 2026, începând cu ora 19, Sala Radio a găzduit un concert cu 11 lucrări corale de o varietate amplă, în partiturile cărora am putut regăsi dialoguri timbrale ingenioase, minimalism contopit cu sunete electronice, elemente postmoderne, prelucrarea unor corale religioase, ritmuri pregnante și gesturi din teatrul instrumental, ce sugerează ritualul, dar și obiecte mai rar folosite într-o partitură, precum borcane și vase. De asemenea, lucrările au fost însoțite de proiecții video evocatoare pentru subiectul sau atmosfera piesei, transformând concertul într-o experiență multi-senzorială.
În ceea ce privește tematica lucrărilor, acestea au abordat probleme legate de protecția mediului, au explorat surse de inspirație literare și trăiri personale, au ilustrat ludicul sub diverse forme (de menționat e faptul că mare parte din lucrări au fost gândite inițial pentru cor de copii) și au inclus referințe la religie și spiritualitate. Ținutele membrilor corului au fost adaptate după caracterul concertului, astfel costumele extravagante definitorii pentru identitatea „Madrigalului” au fost înlocuite de rochii simple, albe, legate cu panglică roșie în jurul taliei (pentru coriste), respectiv, de costume negre (pentru coriști).
În pregătirea concertului, compozitorii au avut ocazia la repetiții să interacționeze îndeaproape cu membrii „Madrigalului”, rămânând impresionați de profesionalismul, dedicarea și capacitatea lor de a reliefa și chiar a amplifica potențialul muzicilor.
Program:
Am avut ocazia să stăm de vorbă, după concert, cu opt dintre compozitorii din program, prezenți în România la festival, pentru a a afla care a fost experiența lor în colaborarea cu prestigiosul ansamblu coral românesc.
Deschiderea concertului s-a realizat cu lucrarea Juego de Roles, de Leandro A. Martin, care a afirmat următoarele:
„A fost genul de trăire pe care o ai doar de câteva ori în viață, pentru că membrii corului sunt atât de talentați, atât de înzestrați, atât de expresivi și niște oameni atât de drăguți, încât sunt complet uimit. Suntem foarte impresionați și nu știm cum ați reușit, într-un timp atât de scurt, să organizați o diversitate atât de uimitoare de concerte și să adunați muzicieni atât de buni. Așadar, suntem încântați și abia așteptăm să ne întoarcem în România.”
Cecilia Arditto Delsoglio, autoarea lucrării Anatomy of a jar, în care se explorează posibilitatea de a coexista și colabora în același timp a vocii umane și a sunetelor produse de simple borcane (preluate din coșul de reciclare!), a fost deschisă spre a vorbi despre concert:
„A fost o experiență foarte specială, foarte emoționantă. Coriștii sunt foarte pricepuți, îmi interpretează muzica excelent, iau totul foarte în serios, ceea ce au făcut este pur și simplu perfect. De asemenea, au adus propriile idei în piesa mea, și-au construit propria interpretare, au repetat foarte mult și și-au pus multe întrebări muzicale, dar și filosofice. Asta face ca un lucru foarte simplu, realizat cu trei sunete, un vas și un borcan, să devină ceva foarte profund. După repetiție, am ieșit în stradă și am început să plâng. A fost foarte emoționant. Cred că un festival reprezintă un efort foarte, foarte mare, și că e dificil să pui toate aceste lucruri laolaltă. Ceea ce îmi place în mod deosebit este nivelul muzicienilor, consider că este extrem de ridicat. De asemenea, mi-au plăcut concertele, prestația orchestrelor de aici, corul bizantin, muzica românească.”
Peisajul muzical eterogen al serii a cuprins și câteva lucrări cu tentă umoristică, printre care se remarcă Laughing my head off/Singing your heart in, memorabilă prin hohotele de râs molipsitoare din partitură, susținute minute bune, care au destins publicul numeros. Compozitoarea Bente Leiknes Thorsten, a povestit cu jovialitate cum a perceput experiența de a-i fi interpretată lucrarea în festival:
„Oh, a fost cu adevărat minunat! M-au întâmpinat cu multă ospitalitate când am venit și am primit toate informațiile necesare. Corul sună grozav, iar dirijoarea Anna Ungureanu a fost foarte deschisă și cooperantă în privința partiturii. Piesa mea a fost interpretată în premieră de corul care a comandat-o, Norwegian Soloist Choir. Un an mai târziu, era cântată la Festspiel in Bergen. Așadar, este foarte interesant să o văd interpretată de un cor diferit, să văd cum o abordează, cum decodifică partitura și cum sunt dispuși să facă toate lucrurile neobișnuite pe care le cere o compozitoare ca mine.”
Impresiile pozitive despre cor au fost susținute și de ceilalți compozitori intervievați. Péter Zombola, autor al partiturii Nunc Dimittis, e de părere că „ansamblul se află în top cinci în Europa, și vă spun asta deoarece scriu multe lucrări corale și lucrez cu multe coruri din întreaga lume”. Pentru Mao Zhu, ce a semnat Fishes’ Tears, un moment muzical de conștientizare a amplorii distrugerilor provocate de om, „corul are o calitate foarte înaltă, iar dirijoarea, Anna, știe care sunt intențiile muzicale în fiecare parte, în fiecare secțiune”. Samuel Hvozdík, autor al Lichtmusik IV, o lucrare minimalistă cu mediu electronic, consideră membrii corului „niște profesioniști adevărați”. De asemenea, aceștia au catalogat festivalul drept „unul dintre cele mai bune din Europa” (Péter Zombola), au apreciat „programul atât de bogat, cu muzică compusă de artiști din întreaga lume” (Caterina Schembri), considerând diversitatea lucrărilor o marcă a unui „stil european” (Mao Zhu). De asemenea, au fost plăcut surprinși de nivelul interpretativ ridicat din festival: „Am fost la un concert al unui cvartet de coarde. Am remarcat o calitate tehnică excelentă a interpretărilor, dar și un repertoriu minunat.” (Samuel Hvozdík).
Seara s-a încheiat într-un mod optimist cu Ritual for a Smiling Flower a compozitorului român Gabriel Mălăncioiu, lucrarea fiind puternic impregnată de melosuri specifice folclorului copiilor și îmbogățită de elemente ce indică ritualul. Întrebat cum ar descrie experiența sa de-a lungul anilor cu Corul „Madrigal”, dar și de ce consideră că e importantă desfășurarea la București a unui festival de o asemenea anvergură, compozitorul a răspuns:
„Îmi aduc aminte cu mare drag de anii studenției, când împreună cu Maestrul Remus Georgescu studiam partiturile corale ale lui Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah sau Mihai Moldovan, în interpretarea Corului „Madrigal”. Descopeream un univers fascinant, fiind uimit de sonoritățile neobișnuite pe care le auzeam, de un rafinament și o claritate a cântării corale pe care nu o mai întâlnisem până atunci. Mare mi-a fost bucuria la începutul acestui an când am aflat că lucrarea Ritual for a Smiling Flower va fi interpretată în cadrul World New Music Days de corul pe care îl prețuiesc atât de mult, cu Anna Ungureanu la conducerea dirijorală. Cred că a fost foarte important ca în acești ani, când într-adevăr este o efervescență poate fără precedent în muzica contemporană românească, World New Music Days să poposească pe tărâm românesc – mă gândesc la numeroasele festivaluri dedicate muzicii noi, la multele ansambluri românești ce ating un nivel de exigență comparabil cu standardele europene, la orchestre și coruri ce abordează și lucrări contemporane, la tineri compozitori ce câștigă prestigioase concursuri internaționale de compoziție. Astfel, reprezentanți din peste 50 de țări au venit în contact cu peisajul multicolor al compoziției românești, au cunoscut orchestrele, Corul „Madrigal”, ansambluri și interpreți extraordinari, au văzut cu câtă migală s-au ocupat Dan Dediu, Diana Rotaru și ceilalți membri ai echipei de organizare, care s-au gândit la toate aspectele menite să sporească confortul invitaților, atât artistic, cât și de altă natură.”
Concertul din data de 28 mai 2026 a oferit publicului ocazia de a asculta Corul „Madrigal” într-una din numeroasele sale ipostaze interpretative, de data aceasta prezentând un variat repertoriu de muzici contemporane actuale, de înaltă calitate. Programul a cuprins de asemenea piesele The Little Vampire de Gerhard Praesent, Get Some Sleep, Darling de Jakub Polaczyk și Iris de Evelin Seppar. Mulțumit de reușita concertului și de succesul festivalului, Dan Dediu, director artistic al evenimentului, și-a exprimat aprecierea, concluzionând:
„Am fost felicitat de delegații din mai multe țări, de compozitori care au fost încântați de nivelul interpretării și de compoziția programelor, pentru că au fost incluse lucrări diverse, care nu te lasă să te plictisești. În ceea ce privește prezența Corului „Madrigal” pe scena Sălii Radio, sunt foarte încântat că am reușit să colaborăm și să avem un concert coral de nivel internațional, cu repertoriu internațional și cu lucrări memorabile, realmente. Mi-au rămas în cap cel puțin șase lucrări din 11 și pot să mi le reamintesc cu plăcere datorită ideilor componistice, datorită realizării componistice și, nu în ultimul rând, datorită sonorității, interpretării „Madrigalului”, care a dat o lecție de emisie vocală, de stil și, în același timp, de acuratețe a sonorității.”
Semnat : Ioana Bîgu
