LONGEVITATEA ÎNCEPE DIN COPILĂRIE – DE CE SĂNĂTATEA ELEVULUI DE ASTĂZI CONTEAZĂ PENTRU ADULTUL DE MÂINE – InfoCons Protecția Consumatorilor – Alina Epure
Vorbim tot mai mult despre longevitate, despre cum putem trăi mai mult și, mai ales, cum putem trăi mai mulți ani în stare bună de sănătate.
Dar conversația despre longevitate începe adesea prea târziu.
Viitorul adult sănătos începe să se construiască din copilărie și adolescență.
Gala Performanței din 26 august 2026 a reunit, alături de elevi, reprezentanți ai educației și oameni din mediul medical și academic, inclusiv Prof.Univ.Dr.Cătălina Poiană, reprezentanți ai Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” și ai Asociației Vitallong.
Prezența acestor reprezentanți într-un eveniment dedicat educației transmite un mesaj important: sănătatea și educația nu sunt două trasee separate. În proiectul „Să creștem generații sănătoase”, privim sănătatea într-o perspectivă de viață. Obiceiurile nu încep la 40 de ani, iar prevenția nu ar trebui să înceapă abia când apar problemele.
Copilul de astăzi este adultul de peste 20 de ani
Pare evident, dar politicile de sănătate și educație nu reflectă întotdeauna această continuitate. Copilul care astăzi învață să își organizeze somnul, mesele, mișcarea, timpul online și relațiile devine adultul care, peste ani, va lua singur mii de decizii legate de propria sănătate. Obiceiurile, mediul, educația pentru sănătate și experiențele din copilărie pot influența comportamentele și sănătatea de mai târziu.
De aceea, prevenția nu trebuie să înceapă doar când apar analize modificate sau simptome. Poate începe în școală, prin alfabetizare pentru sănătate. Asta nu înseamnă să transformăm copilăria într-o listă de riscuri, reguli și interdicții.
Copilul nu trebuie crescut cu frica bolii. Trebuie crescut cu capacitatea de a înțelege propriul corp și de a lua treptat decizii mai informate. Această continuitate cere și responsabilitate în limbaj.
Când vorbim cu copiii despre viitorul lor risc medical, trebuie să evităm frica și fatalismul. Scopul nu este să îi facem să se teamă de adultul care vor deveni, ci să le arătăm că sănătatea se construiește prin alegeri și contexte, nu prin perfecțiune.
Obiceiurile nu încep la 40 de ani
Este mult mai dificil să îi cerem adultului să își reconstruiască radical stilul de viață după decenii decât să îi oferim copilului competențele necesare pentru a-și înțelege corpul și alegerile. Dar această educație nu trebuie să fie rigidă.
Copilul nu are nevoie de reguli imposibile, de calcule permanente sau de mesaje care transformă fiecare aliment, oră de somn ori zi fără sport într-un verdict.
Are nevoie să înțeleagă tipare.
Cum mă simt când dorm suficient?
Ce se întâmplă când sar constant peste mese?
Cum îmi influențează mișcarea energia?
Ce observ când stau foarte mult online seara?
Ce relații mă ajută să mă simt în siguranță?
În adolescență se formează și multe obiceiuri de autonomie: primele alegeri făcute fără părinți, primele nopți cu program decis de tânăr, primele cumpărături alimentare independente, primele decizii privind consumul de alcool, tutun sau alte substanțe.
Tocmai de aceea această etapă este critică pentru alfabetizarea pentru sănătate.
Creierul, corpul și performanța aparțin aceluiași sistem
Performanța academică este una dintre expresiile funcționării copilului. Dar aceeași persoană are nevoie de sănătate fizică, metabolică, cardiovasculară, mintală și relațională. Nu putem construi un creier performant ignorând corpul.
De aceea, cei șase piloni ai proiectului – alimentație, somn, mișcare, relații sănătoase, managementul stresului și prevenirea comportamentelor adictive – se completează reciproc.
Somnul poate influența energia și reglarea emoțională. Stresul poate modifica alegerile de zi cu zi. Mișcarea poate susține starea de bine. Relațiile pot reprezenta protecție sau sursă de presiune. Mediul digital poate influența toate celelalte dimensiuni.
Performanța școlară poate fi chiar o fereastră prin care explicăm aceste legături.
Adolescenții sunt interesați de energie, concentrare, memorie și aspect fizic.
De aici putem porni spre o conversație mai largă despre sănătatea pe termen lung, fără moralizare și fără promisiuni miraculoase.
Prevenția începe înaintea diagnosticului
Prezența la Gala Performanței a reprezentanților lumii medicale și academice, alături de organizații preocupate de longevitate, subliniază tocmai nevoia unei punți între educație și sănătate.
Prevenția nu înseamnă să căutăm boli la fiecare copil, ci să construim competențe, contexte și comportamente care susțin sănătatea și să identificăm situațiile în care este nevoie de sprijin specializat. Înseamnă și să evităm medicalizarea excesivă a vieții de zi cu zi.
Nu fiecare oboseală este o boală, nu fiecare stres este o tulburare și nu fiecare abatere de la un ideal de stil de viață reprezintă un risc major. Educația bună îi învață pe tineri să facă diferența între variațiile firești ale vieții și semnalele care merită atenție.
Prevenția înseamnă și acces echitabil. Nu putem cere același comportament tuturor copiilor dacă mediile lor sunt radical diferite. Unele familii au acces facil la sport, alimente variate, spații verzi și servicii medicale; altele nu.
De la lifespan la healthspan
Nu este suficient să adăugăm ani vieții. Ne interesează și calitatea acelor ani: capacitatea de a rămâne autonom, activ, conectat și funcțional. Această perspectivă asupra longevității schimbă profund prevenția. În loc să întrebăm doar „Cum tratăm boala?”, putem întreba mai devreme: „Cum construim sănătatea?”
Răspunsul nu este într-un produs miraculos, într-un trend sau într-o rutină perfectă. Este, de cele mai multe ori, într-o combinație de comportamente, mediu, genetică, acces la îngrijire, relații și contexte sociale.
Healthspanul este un concept util și pentru adolescenți tocmai pentru că mută discuția de la frica de boală la capacitatea de a trăi bine. Să poți învăța, munci, călători, avea relații, crea și rămâne autonom sunt obiective mult mai concrete decât ideea abstractă de „a trăi mult”.
Longevitatea sănătoasă nu începe cu frica de îmbătrânire, ci cu respectul față de corp și cu obiceiuri suficient de flexibile pentru a putea fi păstrate în viața reală.
O investiție în longevitatea României
„Să creștem generații sănătoase” pornește tocmai de la această perspectivă asupra vieții.
Copilul pe care îl învățăm astăzi să își înțeleagă somnul, alimentația, mișcarea, stresul, relațiile și comportamentele cu risc va deveni adultul care va lua singur mii de decizii pentru propria sănătate.
Nu îi putem controla alegerile. Dar îi putem oferi criterii.
De aceea, investiția în sănătatea copiilor este și o investiție pe termen lung în sănătatea populației, în productivitate, în participare socială și în calitatea vieții. Dacă această educație ajunge la zeci de mii de elevi și este construită riguros, putem crea un efect care se vede mult după terminarea școlii. Copilul duce informația în familie, o transformă în obiceiuri și, mai târziu, o transmite propriilor copii. Aici apare dimensiunea reală a unei generații sănătoase.
Gala Performanței ne oferă imaginea unor adolescenți aflați la începutul drumului.
Longevitatea ne obligă să privim acel drum pe zeci de ani.
Longevitatea nu începe atunci când ne preocupă îmbătrânirea. Începe atunci când învățăm să avem grijă de viață.
Semnătura : Alina Epure
Doctor în Științe Medicale
CEO Nutribalance
