Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetățenii în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse și servicii, informării lor complete despre caracteristicile esențiale ale acestora, apărării și asigurării drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici incorecte, participării acestora la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.
Acesta este paragraful de debut al celui mai vechi act normativ național în domeniul protecției consumatorilor din România, Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor (OG 21/1992.
Încă în vigoare, Ordonanța creează o legătură directă între protecția consumatorilor și protecția proprietății intelectuale, prin interzicerea producerii, importului şi comercializării produselor falsificate sau contrafăcute.
De notat că acesta nu este singurul act normativ care protejează consumatorii prin interzicerea produselor care încalcă proprietatea intelectuală. De-a lungul timpului, autoritățile române au manifestat o preocupare constantă față de protecția consumatorilor prin protejarea față de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală.
Astfel, Codul Consumului (Legea 296/2004) interzice, la rândul său, importul, fabricaţia, distribuţia, precum şi comercializarea produselor falsificate ori contrafăcute […] care pot afecta viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor, în timp ce Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor (Legea 363/2007) interzice, calificând aceste acțiuni drept practici înșelătoare pentru consumatori, orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea comparativă, creând o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale unui concurent.
Pe de altă parte, Strategia națională în domeniul proprietății intelectuale pentru perioada 2024 – 2028 (Strategia), adoptată de Guvernul României prin Hotărârea 1272/2023 (HG 1272/2023), creează o punte cu protejarea consumatorilor din cealaltă direcție, propunându-și, în mod expres, crearea condițiilor unui mediu de afaceri creativ şi inovativ, ce crește încrederea investitorilor, dar și, pe termen lung, consolidarea bunelor practici ale agenților economici şi de creație care ar urma să stimuleze dezvoltarea unui public larg de consumatori responsabili.
Prin acest HG, Guvernul a organizat Comitetul interdepartamental pentru coordonarea strategiei şi politicilor în domeniul proprietăţii intelectuale, care are printre atribuții monitorizarea informării opiniei publice prin campanii media de conştientizare a consumatorilor asupra consecinţelor negative ale încălcării drepturilor de proprietate intelectuală.
Strategia acordă o atenție sporită combaterii încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală săvârșite în mediul on-line, ca parte a activității unor rețele infracționale internaționale, şi/sau ce pun în pericol siguranța națională sau sănătatea consumatorilor.
Mai mult decât atât, strategia enumeră Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor printre principalele instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul proprietăţii intelectuale, împreună cu autorități precum Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei Române și Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră), Ministerul Justiţiei sau Autoritatea Vamală Română.
Evaluând toate aceste elemente, putem concluziona că acum, 30 de ani după adoptarea primului act normativ relevant pentru această arie, protecția consumatorilor prin protejarea față de încălcări ale proprietății intelectuale continuă să se regăsească între preocupările statului român, iar legislația în domeniu să se dezvolte și să evolueze.
Considerăm deci că avem motive să fim încrezători când privim la prezentul și viitorul acestor două domenii atât de importante pentru protecția drepturilor cetățenilor – dreptul protecției consumatorilor și dreptul proprietății intelectuale.
