InfoCons te informează : Am nevoie de suplimente sau am fost convins că am nevoie ? – Între necesitate, prevenție și marketingul sănătății – Alina Epure
Vitamina D dimineața. Magneziu seara. Omega-3 pentru inimă și creier. Colagen pentru piele și articulații. Probiotice pentru intestin. Zinc pentru imunitate. Melatonină pentru somn. Adaptogeni pentru stres. Antioxidanți pentru „anti-aging”.
Pentru tot mai mulți oameni, suplimentele alimentare au devenit parte din rutina zilnică de sănătate.
Uneori există o nevoie reală și bine documentată. Un deficit, o etapă fiziologică particulară, o alimentație restrictivă, o problemă de absorbție, anumite tratamente sau recomandarea unui profesionist pot justifica suplimentarea.
Alteori însă, sertarul cu suplimente crește fără să existe o întrebare foarte simplă înaintea fiecărei cutii:
De ce iau acest produs? De ce am eu nevoie de acest supliment? Cum observ beneficiile?
Faptul că un nutrient este esențial pentru organism nu înseamnă automat că fiecare dintre noi trebuie să îl integreze sub formă de supliment în planul zilnic de sănătate.
Iar faptul că o substanță poate avea un rol biologic important nu demonstrează că o doză suplimentară ne va face automat mai sănătoși.
Între „organismul are nevoie de acest nutrient” și „eu am nevoie de acest supliment” există o diferență esențială.
1. SUPLIMENTUL COMPLETEAZĂ. NU ÎNLOCUIEȘTE.
Chiar denumirea ne oferă primul indiciu: supliment alimentar. Rolul său este de a suplimenta dieta atunci când există un motiv pentru acest lucru, nu de a înlocui alimentația, somnul, activitatea fizică sau evaluarea medicală.
Vitaminele și mineralele sunt indispensabile funcționării organismului. Participă la sute de reacții metabolice, la funcționarea sistemului nervos și imunitar, la metabolismul energetic, formarea celulelor sanguine, sănătatea osoasă și numeroase alte procese.
Dar micronutrienții nu există în organism ca actori izolați.
O alimentație variată furnizează simultan proteine, lipide, carbohidrați, fibre, vitamine, minerale și numeroși compuși bioactivi într-o matrice alimentară complexă.
O capsulă poate furniza un nutrient, nu poate reproduce întreaga complexitate a unei alimentații adecvate.
Același lucru este valabil pentru stilul de viață.
Niciun supliment nu poate compensa în totalitate cinci ore de somn pe noapte, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul cronic sau un model alimentar dezechilibrat.
Putem ajunge astfel la un paradox: investim foarte mult în optimizarea unor procente mici ale stilului nostru de viață, în timp ce ignorăm comportamentele care au o influență mult mai mare asupra sănătății.
Suplimentul poate fi o piesă din puzzle, dar nu ar trebui să devină întregul puzzle.
2. CÂND POATE EXISTA O NEVOIE REALĂ DE SUPLIMENTARE?
A spune că suplimentele nu ar trebui luate fără recomandări precise nu înseamnă că ele nu sunt utile.
În anumite situații pot avea un rol important. Un deficit documentat este exemplul cel mai evident.
Dacă evaluarea medicală și analizele indică un deficit al unui anumit nutrient, suplimentarea poate deveni parte din intervenție, cu doză și durată adaptate situației.
Există și etape ale vieții în care necesarul anumitor nutrienți se modifică.
Sarcina este unul dintre exemplele clasice. Vârsta, anumite tipare alimentare restrictive, aportul alimentar insuficient sau unele situații fiziologice pot modifica, de asemenea, necesarul.
Alteori problema nu este cantitatea pe care o consumăm, ci capacitatea organismului de a absorbi sau utiliza nutrientul.
Afecțiunile gastrointestinale, anumite intervenții chirurgicale, unele medicamente sau alte probleme medicale pot influența absorbția și metabolismul nutrienților.
Alimentația contează și face diferența. Eliminarea unor grupe alimentare fără o planificare corespunzătoare poate crește riscul unui aport insuficient pentru anumiți nutrienți.
De aceea, întrebarea corectă nu este:
„Este vitamina X bună?”
Ci:
„Am eu nevoie de o cantitate suplimentară de vitamina X și de ce?”
Această schimbare aparent mică transformă suplimentarea dintr-un reflex de consum într-o decizie individualizată.
3. DACĂ PUȚIN ESTE BUN, MAI MULT NU ESTE NEAPĂRAT MAI BUN
Una dintre cele mai persistente idei legate de suplimente este că vitaminele și mineralele ar fi, prin definiție, inofensive.
„Este doar o vitamină.”
Dar efectele biologice depind și de doză.
Pentru numeroși nutrienți există limite superioare tolerabile de aport. Acestea reprezintă niveluri de aport cronic peste care poate crește riscul efectelor adverse.
Cu alte cuvinte, există o diferență mare între necesar – suficient – exces.
Iar trecerea de la suficient la exces nu aduce obligatoriu beneficii suplimentare.
Unele vitamine sunt hidrosolubile, altele liposolubile.
Unele substanțe se pot acumula, unele pot produce efecte adverse la doze mari sau administrate perioade îndelungate.
Excesul de vitamina A, de exemplu, poate avea efecte toxice.
Aportul foarte mare de vitamina B6 pe termen lung a fost asociat cu neuropatie periferică. Fierul administrat fără indicație nu este un gest neutru, iar excesul poate avea efecte nedorite.
Mai există și o problemă mai puțin evidentă: suprapunerea surselor.
O persoană poate lua un multivitaminic, un produs pentru imunitate, unul pentru păr și unghii și încă un supliment pentru energie.
Fiecare poate conține, de exemplu, zinc, seleniu, vitamine din grupul B sau vitamina D.
Consumatorul vede patru produse diferite.
Organismul primește însă suma dozelor.
La aceasta se adaugă nutrienții proveniți din alimente și din produsele fortificate.
De aceea, evaluarea unei scheme de suplimente ar trebui făcută privind întregul aport, nu fiecare cutie separat.
4. „NATURAL” NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT „FĂRĂ RISC”
O plantă poate fi naturală. Un extract poate proveni dintr-o plantă.
Un produs poate avea pe etichetă frunze verzi, rădăcini, fructe și cuvinte precum „pur”, „organic” sau „natural”.
Nimic din toate acestea nu demonstrează, singur, siguranța produsului pentru orice persoană și în orice doză.
De fapt, dacă o substanță are suficientă activitate biologică pentru a produce un efect dorit, trebuie să acceptăm că, în anumite condiții, poate produce și efecte nedorite.
Suplimentele pot interacționa între ele, pot interacționa cu medicamentele, pot influența absorbția, metabolizarea sau eliminarea unor medicamente și, implicit, efectul acestora. Unele pot influența coagularea. Altele pot fi nepotrivite înaintea unei intervenții chirurgicale. Unele pot modifica rezultatele anumitor analize.
Un exemplu cunoscut este sunătoarea, care poate interacționa cu numeroase medicamente și le poate modifica eficacitatea.
Acest lucru este cu atât mai important pentru persoanele care urmează tratamente cronice, pentru femeile însărcinate sau care alăptează, pentru copii, pentru vârstnici și pentru persoanele cu diferite afecțiuni.
Întrebarea nu ar trebui să fie doar:
„Este natural?”
Ci:
„Este potrivit pentru mine, în contextul meu medical și al tratamentelor pe care le urmez?”
5. CÂND PREVENȚIA DEVINE MARKETING
Industria wellness a schimbat în ultimii ani modul în care vorbim despre sănătate.
Nu mai cumpărăm întotdeauna produse pentru a corecta o problemă.
Le cumpărăm pentru „optimizare”.
Pentru mai multă energie.
Pentru concentrare.
Pentru somn.
Pentru imunitate.
Pentru piele.
Pentru microbiom.
Pentru stres.
Pentru longevitate.
Ideea de prevenție este extrem de importantă. Dar prevenția bazată pe dovezi nu înseamnă să consumăm cât mai multe produse „preventiv”.
Una dintre strategiile eficiente de marketing este transformarea unor variații normale ale vieții într-o problemă care necesită un produs.
Ești obosit?
Poate ai nevoie de un supliment pentru energie.
Ești stresat?
Poate ai nevoie de un adaptogen.
Nu te concentrezi?
Poate ai nevoie de un nootropic.
Ai dormit prost câteva nopți?
Poate ai nevoie de un produs pentru somn.
Problema este că același simptom poate avea cauze complet diferite.
Oboseala poate apărea după o perioadă de privare de somn, dar poate avea legătură și cu stresul, aportul energetic insuficient, anemia, anumite carențe, o afecțiune endocrină, o infecție, un medicament sau numeroase alte situații.
Dacă tratăm simptomul cu suplimente fără să înțelegem cauza, există riscul să cheltuim bani fără beneficiu sau, mai important, să amânăm identificarea problemei reale.
Și există încă o capcană: testimonialul.
„Eu îl iau și am mult mai multă energie.”
Experiența unei persoane poate fi autentică. Dar nu ne spune dacă efectul a fost produs de supliment, dacă ar fi apărut oricum, dacă au existat simultan alte schimbări sau dacă rezultatul poate fi generalizat.
Experiența personală poate genera o ipoteză.
Nu poate înlocui dovada.
6. CELE ȘASE ÎNTREBĂRI ÎNAINTE DE A CUMPĂRA URMĂTORUL SUPLIMENT
În loc să ne întrebăm dacă suplimentele sunt „bune” sau „rele”, putem deveni consumatori mai informați.
Înainte de următoarea achiziție de suplimente, putem începe cu șase întrebări.
1. De ce vreau să iau acest supliment?
Există un deficit? O recomandare? O nevoie specifică? Sau am văzut o reclamă care descria exact o problemă cu care mă identific?
2. Există dovezi că mă poate ajuta pentru obiectivul meu?
Nu doar că ingredientul are o funcție biologică, ci că suplimentarea poate produce un beneficiu relevant în situația respectivă.
3. Care este doza zilnică recomandată și cum o stabilesc?
Două produse cu același ingredient pot avea doze foarte diferite. Eticheta contează.
4. Ce alte suplimente mai iau?
Trebuie să verificăm suprapunerile dintre suplimente și aportul total al acelorași nutrienți.
5. Poate interacționa cu medicamentele sau cu starea mea de sănătate?
Această întrebare este esențială mai ales în cazul tratamentelor cronice și al suplimentelor care conțin multiple ingrediente sau extracte botanice.
6. Cât timp voi lua acest supliment și cum voi ști dacă mai am nevoie de el, cum măsor beneficiile?
O schemă începută cu un motiv poate continua ani întregi din obișnuință, dar nevoile organismului se pot modifica. Un deficit corectat trebuie reevaluat. O doză poate necesita ajustare. Un produs poate să nu mai fie necesar.
DE LA „CE SUPLIMENT SĂ IAU?” LA „DE CE AM NEVOIE?”
Poate cea mai importantă schimbare este să inversăm ordinea întrebărilor.
De multe ori pornim de la produs:
„Ce supliment este bun pentru energie?”
„Ce să iau pentru imunitate?”
„Ce supliment este bun pentru creier?”
O abordare mai responsabilă pornește de la persoană.
De ce sunt obosit?
Cum dorm?
Cum mănânc?
Există simptome care necesită evaluare?
Există factori ai stilului de viață pe care îi pot modifica?
Există o suspiciune de deficit?
Am un plan de medicamente?
Ce vreau, concret, să obțin?
Abia apoi putem întreba dacă un supliment are sau nu un loc în această ecuație.
Suplimentele pot fi instrumente utile. În anumite situații sunt importante, dar în altele, pot fi inutile. Iar în anumite combinații, doze sau contexte pot produce efecte nedorite.
Maturitatea consumatorului nu înseamnă să fie „pro” sau „contra” suplimentelor.
Înseamnă să renunțe la ideea că sănătatea se construiește prin acumularea de cutii.
Numărul suplimentelor NU definește calitatea prevenției, vitalitatea, longevitatea. O prevenție reală începe cu lucrurile mai puțin spectaculoase, dar fundamentale: alimentația, somnul, mișcarea, gestionarea stresului, relațiile, evitarea comportamentelor nocive, evaluările medicale potrivite și intervențiile adaptate persoanei.
Iar atunci când suplimentarea este necesară, ea ar trebui să aibă un răspuns cât mai clar la cinci întrebări:
De ce?
Ce?
Cât?
Pentru cât timp?
Cum verificăm rezultatul?
Pentru că întrebarea nu este dacă un supliment este la modă, natural sau recomandat de mii de oameni.
Întrebarea este mult mai personală: Am eu nevoie de el?
Dr. Alina Epure
Doctor în Științe Medicale – Nutriție
Președinte Fondator, Asociația Nutribalance Nature
Fondator al proiectului „Să creștem generații sănătoase”
Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare
