InfoCons protectia consumatorului de produse apicole : Bolile neurodegenerative și rolul produselor apicole

InfoCons protectia consumatorului de produse apicole : Bolile neurodegenerative și rolul produselor apicole

 

Bolile neurodegenerative sunt afecțiuni ale sistemului nervos, în principal ale neuronilor, care conduc la degenerarea progresivă, ce se finalizează cu moartea celulelor nervoase și au ca manifestare generală cel mai adesea deficite de funcționare mentală (demență) și/sau dificultăți de deplasare (ataxii). Se cunoaște faptul că aceste celule nervoase (neuroni) nu se reproduc și mai mult nu pot fi înlocuite de organism, motiv pentru care această categorie de boli sunt definite ca incurabile. În consecință,  și de această dată pentru a lupta cu eficiență maximă împotriva bolilor de tip neurodegenerativ trebuie acordată o atenție deosebită prevenției știind că riscul de a dezvolta aceste boli crește odată cu vârsta.

Cel mai simplu mod de a preveni o serie întreagă de boli mai mult sau mai puțin grave rămân alimentația și  stilul de viață. În ultimul timp se vorbește din ce în ce mai mult de psihiatria nutrițională, un domeniu nou care a luat naștere tocmai ca urmare a rezultatelor foarte bune observate asupra legăturilor dintre dietă și diferitele afecțiuni neurodegenerative.

Printre cele mai cunoscute boli neurodegenerative se numără bolile Alzheimer și Parkinson, însă populația vârstnică este afectată în egală măsură și de altele precum: bolile Huntington, ALS (Scleroza laterală amiotrofică) sau Batten.

Conform datelor furnizate de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), bolile neurodegenerative constituie în prezent peste 12% din numărul total de decese la nivel mondial; iar bolile Alzheimer și Parkinson afectează în cea mai mare măsură familiile și societatea ca întreg (Silva J. și colab., 2015).

Deși pare lipsită de succes această ”luptă” împotriva bătrâneții cu produse ale stupului, trebuie să facem o scurtă descriere a principalelor boli (Alzheimer și Parkinson) pentru a înțelege  modul de acțiune al produselor apicole și cum pot întârzia instalarea acestor simptomatologii.

În boala Alzheimer procesul de degenerare nu este pe deplin elucidat, însă este evidentă perturbarea rețelei de comunicare de la nivelul sinapselor neuronilor. Această perturbare este corelată cu acumularea unor proteine cu acțiune toxică la nivel neuronal și anume, peptide beta-amiloid ce formează agregate numite plăci de amyloid și proteine”tau” răspunzătoare de transportul nutrienților la neuroni (Ye M. și colab., 2016). Aceste proteine mai sus menționate au un rol însemnat în procesul neuroinflamator incriminat pentru patogeneza bolii (Baek H. și colab., 2018).

Boala Parkinson se caracterizează prin afectarea sistemului nervos central (SNC) la nivelul ganglionilor bazali detereminând o degradare a substanței negre mezencefalice (pars compacta) ce se traduce clinic prin rigiditate musculară, tremor de repaus, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor (Băjenaru O. și colab., 2009) Și în cazul acestei boli sunt implicate fenomene degenerative celulare în care stress-ul oxidativ joacă un rol important, finalizând cu apoptoza și moartea celulară.

 

InfoCons protectia consumatorului de produse apicole : CALITATEA PROPOLISULUI

Rezultatele produselor apicole ca susținătoare ale unei bune activități neurologice au fost cuprinse într-un amplu studiu care subliniază capacitatea produselor apicole de ameliorare și protecție în lupta cu bolile neurodegenerative, unde se recomandă consumul zilnic al produselor apicole ca prevenție împotriva bolilor menționate (El-Seedi H. și colab., 2020). Conform mai multor păreri de specialitate, acest rol neuroprotectiv este legat de o serie de activități cunoscute și demonstrate ale produselor apicole: antioxidante, antiinflamatorii și antiapoptotice. Desigur, în spatele acestor proprietăți ale produselor apicole stau o serie întreagă de compuși bioactivi care au fost identificați ca fiind responsabili de efectul neuroprotector.

Veninul de albine este produsul apicol care a atras atenția celor mai mulți cercetători în cazul acestor două boli, fiind în special produsul apicol cu cele mai bune rezultate în afecțiunile sistemului nervos. S-a demonstrat că fracțiunea fosfolipazelor din compoziția veninului de albine și injectarea acesteia șoarecilor de laborator la o concentrație de 0,2 mg/Kg atenuează acumularea plăcilor de amiloid și a procesului neuroinflamator (Ham H. Și colab., 2019), având un potențial însemnat în ameliorarea simptomelor asociate bolii Alzheimer. O altă componentă neuroactivă importantă a veninului de albine este apamina, fiind singura peptidă neurotoxică capabilă să străbată bariera hematoencefalică (Yi B. și colab., 2000). Apamina este propusă ca agent terapeutic în ameliorarea simptomelor cognitive induse de boala Alzheimer, îmbunătățind capacitatea de memorare și învățare (Fuentes V. Și colab., 2015), în timp ce Lin T. menționează că veninul de albine acționează eficient în boala Parkinson protejând neuronii dopaminergici într-un model indus pe animale de laborator (Lin T. și colab., 2020). Tot apamina este cea care și-a demonstrat eficiența în protecția neuronilor dopaminergici, împiedicând astfel procesele degenerative specifice bolii Parkinson (Fischer D. Și colab., 2013).

Administarea veninului de albine pe subiecți umani la o doză de 0,02 mL (1:2000g/v) sub formă injectabilă a demonstrat abilitatea remarcabilă a acestuia de a reduce evoluția bolii Parkinson (Silva J., 2015).

Lăptișorul de matcă este implicat și el în menținerea sănătății mentale, fiind recomandat, după unii autori, ca persoanelor adulte să se administreze 3g/zi timp de șase luni pentru acest beneficiu adus sănătății (Morita H și colab., 2012). Ingestia lăptișorului de matcă este eficient în protecția bolilor neurologice, precum boala Alzheimer prin reducerea plăcilor de amiloid și creșterea răspunsului colinergic, fiind izolate și confirmate peptide din compoziția lăptișorului de matcă ca având rolul de a suprima formarea beta-amiloidului 40 și 42 prin inhibarea unor enzime răspunzătoare de acest lucru (Ahmad S. și colab., 2020). De asemenea, alte efecte neuroprotectoare notabile induse prin consumul lăptișorului de matcă, au fost semnalate ca fiind: redobândirea performanței de memorare, reducerea nivelul stresului oxidativ și în consecință degenerarea neuronală (Guardia de Souza T. Și colab., 2020).

Mierea de albine

Una dintre formele de manifestare a bolii Alzheimer constă  și în acumularea unor niveluri anormale de acetil și butirilcolinesterază la nivelul creierului. În cazul acestei tulburări, mierea de hrișcă s-a dovedit a fi un inhibitor de succes al acetilcolinesterazei (AchE) iar sortimentul de miere polifloră a inhibat într-un procent însemnat butirilcolinesteraza (BchE) (Wojcik E. și colab., 2020).

Dacă luăm în calcul datele furnizate de OMS, concluziile obținute de apiterapia modernă și observațiile psihiatriei nutriționale, nu ne rămâne decât să aplicăm un stil de viață echilibrat și o nutriție optimă care să conțină și produse ale stupului; un cumul de măsuri prin care nu vom căpăta ”tinerețe fără bătrînețe”, dar cu siguranță o vom lăsa să mai aștepte și o vom primi mai sănătoși și independenți.

Referințe:

1. Silva J., Monge-Fuentes V., Gomes F., Lopes K., Campos G., Arenas C., Biolchi A., Goncalves J., Galante P., Campos L., Mortari M., (2015). Pharmacological Alternatives for the Treatment of Neurodegenerative Disorders: Wasp and Bee Venoms and Their Components as New Neuroactive Tools. Toxins, 7: 3179-3209.
2. Baek H., Lee C., Choi D., Kim N., Kim Y., Ye Y., Kim Y., Kim J., Shim I., Bae H., (2018). Bee venom phospholipase A2 ameliorates Alzheimer’s disease pathology in Aβ vaccination treatment without inducing neuro-inflammation in a 3XTg-AD mouse model. Scientific Reports 8: 17369.
3. Ye M., Chung H., Lee C., Yoon M., Ram Yu A., Kim S., Hwang D., Shim I., Bae H., (2016). Neuroprotective effects of bee venom phospholipase A2 in the 3XTg AD mouse model of Alzheimer’s disease.
4. Băjenaru O., Dumbravă L., Tiu C., Popescu O., 2009. Ghid de diagnostic și tratament în boala Parkinson. Societatea de Neurologie din România. Anexa 9.
5. El-Seedi H., Khalifa S., El-Wahed A., Gao R., Guo Z., Tahir H., Zhao C., Du M., Farag M., Musharraf S., Abbas G., (2020). Honeybee products: An update review of neurological actions. Trends in Food Science and Technology, 101: 17-27.
6. Ham H., Han J., Lee Y., Kim K., Yun J., Kang S., Park Y., Kim S., Hong J., (2019). Bee venom soluble phospholipase A2 exerts neuroprotective effects in a lipopolysaccharide-Induced mouse model of Alzheimer’s disease via inhibition of nuclear factor-Kappa B. Frontiers in Aging Neuroscience, 11: 287.
7. Yi B., Jan L., (2000). Structure and functional organization of potassium channels. Celltransmissions, 16(2): 3-14.
8. Fuentes V., Gomes M., Campos G., Silva J., Biolchi A., Cameiro dos Anjos L., Goncalves C., Lopes K., Mortari M., (2015). Neuroactive compounds obtained from arthropod venoms as new therapeutic platforms for the treatment of neurological disorders. Journal of Venomous Animals and Toxins including Tropical Disease, 21:31.
9. Lin T., Hsieh C., (2020). Clinical Application of Bee Venom Acupoint Injection. Toxins, 12: 618.
10. Fischer D., Noelker C., Vulinovic F., Grunewald A., Chevarin C., Klein C., Oertel W., Hirsch E., Michel P., Hartmann A., (2013). Bee venom and its component apamin as neuroprotective agents in a Parkinson disease mouse model. Plos One 8(4): e61700.
11. Morita H., Ikeda T., Kajita K., Fujioka K., Mori I., Okada H., Uno Y., Ishizuka T., (2012). Effect of royal jelly ingestion for six months on healthy volunteers. Nutr. J., 11, 77.
12. Ahmad S., Campos M., Fratini F., Altaye S., Li J., (2020). New insights into the biological and pharmaceutical properties of royal jelly. Int. J. Mol. Sci., 21.
13. Guardia de Souza T., Ferreira do Val M., Mamona da Silva J., Alves A., Britto G., Xavier G., Sandoval M., (2020). Oral treatment with royal jelly improves memory and presents neuroprotective effects on icv-STZ rat model of Sporadic Alzheimer’s disease. Heliyon 6: e03281.
14. Wojcik E., Szwajgier D., Mieczan A., (2020). Honey as the potential natural source of cholinesterase inhibitors in Alheimer’s disease. Plant Foods Hum Nutr., 75(1): 30-32.

 

 

Semnat :

Dr. Spulber Roxana Cercetător științific

Director General

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura S.A.