InfoCons – Protecția Consumatorilor te informează
InfoCons – Protecția Consumatorilor de Patrimoniu: Capidava
Cetatea de pe malul Dunării, unde a fost descoperită cea mai veche mărturie a limbii române
Situată la jumătatea distanței dintre Cernavodă și Hârșova, în județul Constanța, cetatea Capidava veghează de secole malul drept al Dunării. InfoCons – Protecția Consumatorilor aduce în atenția publicului acest sit arheologic de o importanță deosebită pentru istoria și identitatea românilor.
Un punct strategic pe Dunăre
Cetatea este amplasată pe un punct înalt, pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Cernavodă și Hârșova. Poziția sa i-a asigurat un rol strategic în controlul căilor de comunicație și al graniței de-a lungul fluviului.
Numele și primele atestări
Toponimul getic Capidava s-ar traduce prin „Așezarea de la cotitură”. Numele apare în cele mai vechi documente păstrate, Itinerarium Antonini și Tabula Peutingeriana, ceea ce confirmă vechimea și importanța locului încă din Antichitate.
O așezare complexă
Cele mai importante construcții ale ansamblului sunt basilica creștină, clădirea comandantului, edificiul termal, instalația portuară și un hambar. Ele arată că ne aflăm în fața unei așezări bine organizate, cu funcții militare, religioase și economice.
Importanța fortificației
Fortificația a făcut parte din sistemul de apărare a graniței imperiului, fiind un punct important pe linia Dunării. De-a lungul timpului, cetatea a cunoscut mai multe faze de reconstrucție, semn al rolului pe care l-a păstrat secole la rând.
Un secol de cercetare
Cercetările sitului arheologic încep în anul 1924 și continuă și astăzi. De-a lungul celor peste 100 de ani, numeroase volume, articole și studii au relevat obiectele deosebite descoperite aici.
Descoperiri de referință
Printre cele mai importante descoperiri de la Capidava se numără „Vasul Petre”, un vas ceramic datat în secolul al X-lea d.Hr., considerat cea mai veche mărturie a limbii române. Este o dovadă prețioasă a continuității și a evoluției limbii vorbite pe aceste meleaguri.
Surse
- Institutul Național al Patrimoniului – patrimoniu.ro


















