InfoCons protectia consumatorilor de muzicoterapie : Spectacolul „Madrigal” – De la partitură la poem vizual
Într-o perioadă în care publicul caută experiențe artistice multisenzoriale, conceptul de concert-spectacol – care asociază muzica teatrului, imaginii, mișcării scenice, scenografiei – se impune tot mai pregnant în peisajul cultural internațional. Formulele sincretice, abordate în ultimii ani de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, pe care și-a pus din plin amprenta managerul instituției, Emil Pantelimon, se situează în acest spirit al timpului, dar reprezintă și o evoluție firească a unei tendințe organice, prezente din primele decenii de existență ale ansamblului.
Încă din anii ʼ70, celebrul fondator și dirijor al ansamblului, Marin Constantin, intuia forța spectacolului coral ca formă complexă de comunicare artistică. Repertoriul coral era potențat vizual și dramaturgic prin costume de epocă și atitudine gestuală, printr-o gradare dramatică și o organizare tematică a materialului muzical, o spațializare specifică și originală a coriștilor pe scenă, precum și prin prezentarea de spectacole cu participarea unor artiști de marcă (precum Leopoldina Bălănuță, Victor Rebengiuc, Valeria Seciu sau Ion Caramitru) ori prin desele colaborări cu lumea filmului. Vocația „Madrigalului” de a depăși convențiile tradiționale ale concertului clasic și de a oferi experiențe artistice complexe, în care interpretarea muzicală este doar o componentă a unui discurs artistic mai amplu, s-a metamorfozat în ultimii ani într-un demers coerent și inovator, susținut de o echipă artistică interdisciplinară și îmbogățit de participarea copiilor din Programul Național Cantus Mundi. În această dinamică, „Madrigalul” se reinventează fără a-și trăda identitatea, explorând formule narative care propun publicului nu doar un concert, ci o poveste trăită scenic – o „odă în mișcare” a patrimoniului sonor și vizual. Ansamblul devine un spațiu viu de experiment artistic, unde vocea corală dialoghează cu simboluri vizuale, cu siluete teatrale și cu energiile tinerilor corişti din toată țara.
Viziune artistică contemporană: concertul ca formă extinsă de comunicare
În ultimele decenii, arta spectacolului muzical-coral a fost supusă unui amplu proces de reconstrucție estetică și funcțională. Exemple recente precum prezentarea în premieră la Dresda a Requiemului A de Sven Helbig de către Corul de băieți din Dresda, Orchestra Simfonică din Viena și basul René Pape solist, sub conducerea dirijorală a lui Martin Lehman, o combinație de muzică vocală, orchestrală, medii electronice și proiecții video live realizate de artistul islandez de film Máni M. Sigfússon, explorând teme precum vinovăția, durerea și renașterea (pentru a marca cea de-a 80-a aniversare de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial) sau spectacolele inovatoare ale ansamblului vocal feminin „Carmina Slovenica”, care asociază muzica vocală cu teatrul și performance-ul (în producții descrise de The New York Times ca fiind „teatral efervescente, de tip hibrid, inedite prin tehnici și stiluri muzicale variate, cu un puternic substrat politic”) confirmă această teorie.
În mișcarea de redefinire a concertului ca spațiu complex de interacțiune artistică și culturală, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” se înscrie nu doar ca un participant activ, ci ca un veritabil lider de direcție. Încă din perioada fondatoare, sub conducerea lui Marin Constantin, ansamblul a manifestat o deschidere profundă către sincretismul formelor – o deschidere care, în perioada actuală, a fost extinsă printr-o viziunea regizorală modernă și multidisciplinară ce îi aparține lui Emil Pantelimon. După 2020, în calitate de manager și regizor, a promovat o paradigmă de tip „concert-spectacol”, în care tradiția corală este recontextualizată în cadre scenice narative și simbolice. Acest model artistic nu presupune o abandonare a canoanelor interpretative clasice, ci, dimpotrivă, o aprofundare a relației dintre muzică și celelalte arte performative – scenografia, regia, textul dramatic, mișcarea scenică, imaginea digitală. Repertoriul coral, în mod tradițional autonom, devine astfel generator de semnificații în lanț, înrudit cu structura unei dramaturgii sincretice.
Concertele tematice propuse de „Madrigal” nu mai sunt doar o suită de lucrări în succesiune estetică, ci o construcție coerentă, cu un scenariu conceptual clar. Fiecare spectacol are la bază o intenție narativă – uneori explicită, alteori simbolică -, exprimată printr-un titlu, o selecție repertorială și o succesiune dramaturgică a momentelor muzicale. Titluri precum Ave Maria, Pe drumul Crăciunului, Madrigal: Crăciunul Florilor, Madrigal: Christmas mood, Săptămâna Patimilor nu sunt simple etichete, ci chei pentru decodificarea unui mesaj artistic complex, în care istoria, spiritualitatea și cultura vizuală sunt repuse în dialog prin muzică.
Producțiile presupun o colaborare transdisciplinară constantă: scenariști, actori, artiști vizuali colaborează cu dirijoarea corului, actualmente Anna Ungureanu, construind arhitectura acestor construcții performative. La nivel de conținut, selecția repertorială este atent calibrată pentru a răspunde tematicii spectacolului, dar și pentru a menține excelența interpretativă. De exemplu, lucrările renascentiste sau bizantine se pot alătura într-un program de Crăciun pieselor contemporane, aranjamentelor tematice sau intervențiilor textuale care conferă coerență narativă întregului. Concertul devine, astfel, o platformă de comunicare culturală extinsă; publicul nu este doar martor al unui act sonor, ci este invitat într-o experiență imersivă, în care muzica devine pretext pentru reflecție, meditație, dialog cu trecutul și cu valorile culturale ale spațiului românesc. Într-o societate în care spectacolul devine, adesea, sinonim cu divertismentul facil, „Madrigalul” propune o formă de spectacol capabilă să educe gustul și să formeze sensibilitatea estetică. În această direcție, concertul-spectacol nu este doar o expresie artistică, ci și un instrument educativ.
Scenografie și design vizual: spațiul simbolic al concertului-spectacol
Una dintre trăsăturile definitorii ale noului tip de concert propus de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” este transformarea scenei într-un spațiu semnificativ, în care vizualul devine parte integrantă a discursului artistic. Într-un context cultural marcat de dezvoltarea tehnologiilor multimedia și de nevoia unui limbaj artistic complex, sinestezic, concepția scenografică a spectacolelor corale propuse de „Madrigal”, ce se distinge prin coerență, simbolism și expresivitate, este semnată de Vladimir Turturica, artist originar din Sankt Petersburg și format profesional în România. Decorurile și costumele sale pot fi admirate astăzi în spectacole din aproape toate teatrele din capitală, dar și la Opera Comică pentru Copii și bineînțeles, în spectacolele Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”.
InfoCons protectia consumatorilor de arta si cultura : ” Madrigal” sub cerul Japoniei Cronica unui turneu
Istoria costumelor Corului „Madrigal”: o cronică vizuală a eleganței scenice
De-a lungul celor peste șase decenii de existență, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a cultivat nu doar un sunet distinct, ci și o prezență vizuală inconfundabilă. Costumele purtate de artiștii ansamblului au devenit în timp o semnătură a rafinamentului scenic, o expresie vizuală a diversității stilistice și istorice a repertoriului interpretat.
Povestea costumelor începe în anul 1963, odată cu debutul corului pe scena Sălii Radio din București. Primele ținute de scenă au fost lucrate în atelierele Teatrului de Operetă, marcând începuturile unei tradiții care avea să se dezvolte spectaculos în deceniile următoare.
Doi ani mai târziu, în 1965, Corul „Madrigal” adoptă primele costume de epocă, realizate în atelierele Operei Naționale București, după o concepție semnată de scenografa Elisabeta Benedek. Aceste costume au devenit rapid emblematice pentru imaginea vizuală a ansamblului, definind stilul renascentist care avea să însoțească sonoritatea „Madrigalului” în multe turnee internaționale.
În anul 2011, celebra creatoare de modă Doina Levintza realizează o nouă serie de costume pentru „Madrigal”, aducând o viziune contemporană asupra eleganței clasice. Această colaborare a continuat și în 2013, când Levintza a conceput o colecție de costume pictate manual, fiecare piesă fiind unică prin expresia artistică și prin detaliile decorative.
Anul 2018 marchează o etapă semnificativă în evoluția vizuală a corului, odată cu lansarea unei colecții dedicate Centenarului României Mari. Sub semnătura scenografei Elena Gheorghe, au fost realizate trei serii distincte de costume, inspirate din perioada regalității românești, din epoca interbelică și din tradițiile folclorice. O inovație notabilă a acestei colecții o reprezintă abordarea modulară a costumelor feminine, în care fusta constituie elementul central, iar partea superioară – tunici albe, tunici negre sau ii și năframe – se adaptează specificului tematic. Aceste costume au diversificat și rafinat expresivitatea scenică a ansamblului, îmbinând respectul pentru tradiție cu o estetică modernă.
Cel mai recent capitol al acestei istorii vizuale a fost scris în 2023, cu ocazia celebrării a 60 de ani de activitate neîntreruptă. „Madrigalul” a colaborat cu scenografa Iulia Gherghescu pentru realizarea unei noi colecții de costume renascentiste, inspirate de vestimentația curților europene din secolele 16-17. Fiecare costum a fost individual conceput pentru fiecare artist, subliniind personalitatea și unicitatea fiecărui interpret în ansamblul coral. O arhivă vie de stiluri, epoci și simboluri, care susțin și îmbogățesc discursul artistic al ansamblului în fiecare apariție publică – astfel ar putea fi definită galeria de costume a Corului „Madrigal”. Prin costum, la fel ca prin sunet, „Madrigalul” continuă să-și spună povestea.
De la sunet la parfum: spectacolul ca experiență olfactivă
Una dintre cele mai speciale dimensiuni ale acestor evenimente este atmosfera multisenzorială gândită cu multă atenție, menită să ofere publicului o experiență complet imersivă încă din foaierul sălii de concert. Fiecare spectacol este personalizat cu o identitate olfactivă și vizuală unică: aromele întâmpină spectatorul chiar de la intrare, iar decorul este armonizat vizual cu grafica evenimentului și cu aranjamente florale atent alese. Artele se întrepătrund subtil, iar scena devine spațiul unei povești cu tâlc.
Astfel, spectacolele de Crăciun sunt învăluite în mirosuri calde de portocale, pin, brad și mere, evocând magia sărbătorii. Cele de Paște aduc arome solemne de tămâie și crini, în timp ce evenimentul „Ave Maria” poartă parfumurile delicate ale mării și ale tuberozelor. Gala aniversară „Madrigal”, un moment de sărbătoare a excelenței corale, a fost înmiresmată cu note florale, din care s-au desprins esențele de trandafiri.
Spectacolul coral regizat: o nouă identitate performativă pentru Corul „Madrigal”
Cele cinci mari producții recurente – dedicate Crăciunului, Paștelui, Zilei Marinei și aniversării Madrigalului, cărora li se adaugă Drumul Mătăsii – constituie axe în jurul cărora se articulează identitatea noului tip de spectacol coral. Fiecare dintre acestea este construit cu rigoare dramaturgică: există un fir narativ coerent, o coregrafie scenică adaptată, actori invitați și intervenții vizuale, luminoase și olfactive.
Un element central al acestei reconceptualizări îl constituie introducerea scenariului ca principiu organizatoric. Dacă în forma clasică, un concert coral presupune succesiunea de lucrări înrudite tematic sau stilistic, spectacolele regizate de Emil Pantelimon utilizează scenariul ca pe un fir narativ care oferă sens, coerență dramaturgică și progres emoțional. Repertoriul coral este selectat și rearanjat în funcție de acest arc narativ, fiind însoțit de momente de recitare, intervenții actoricești, proiecții multimedia, scenografie simbolică și mișcare scenică. Rezultatul este un spectacol în care muzica devine o componentă esențială a unei experiențe multisenzoriale și imersive.
Crăciunul ca spectacol al regăsirii: povestea unui concept semnat „Madrigal”
Pe drumul Crăciunului, prezentat în premieră în decembrie 2021, este un exemplu de spectacol-concept în care repertoriul clasic se articulează cu o narațiune dramatică despre conflict și speranță. Conceput în contextul dorinței de reconectare după pandemie, spectacolul aduce în prim-plan o poveste universală despre familie, speranță, război și renaștere – o parabolă modernă cu ecouri din trecut și o privire spre prezentul vulnerabil. Ideea aparține managerului – aici în calitate de regizor – Emil Pantelimon, care a imaginat un fir narativ construit în jurul motivului familiei și al Crăciunului ca moment de regăsire. Mădălin Guruianu a integrat texte literare precum Cântarea Cântărilor, poeme de Eugen Jebeleanu, Lucian Blaga, Costache Ioanid, texte semnate de Khaled Hosseini, Sfânta Tereza de Avila și Paulo Coelho. Muzica, în centrul ei cu sonoritatea inconfundabilă a „Madrigalului”, dirijat de Anna Ungureanu și Cezar Verlan, este susținută de vocile copiilor din Programul Național Cantus Mundi, actoria de forță a Ofeliei Popii și Marius Turdeanu, scenografia lui Vladimir Turturica și proiecțiile lui Dorin Popovici.
Spectacolul nu evită teme grele – războiul, despărțirea, suferința – punctate prin momente de impact precum lucrarea Remember Hiroșima de Dan Buciu. Finalul, cu simboluri ucrainene și rusești, a fost montat în 2021, cu doar trei luni înaintea invaziei armatei rusești în Ucraina, dând astăzi o nouă perspectivă mesajului spectacolului.
Pe drumul Crăciunului a fost prezentat în premieră la Opera Națională București în decembrie 2021. Succesul l-a transformat într-un adevărat turneu național în 2022, cu spectacole susținute cu casa închisă în 8 orașe, totalizând peste 6500 de spectatori și aproape 3000 km parcurși. În 2023, spectacolul a fost reluat la Teatrul Național București, în cadrul seriei aniversare de 60 de ani a Corului „Madrigal”.
Provocarea logistică a fost considerabilă: două tiruri de decoruri, un montaj complex și o echipă artistică și tehnică extrem de bine sudată. Dar și răspunsul publicului a fost pe măsură – de la aplauze îndelungate, până la emoționante mărturii individuale. Pentru mulți spectatori, spectacolul a fost o experiență personală și profund emoționantă, capabilă să trezească întrebări, să ofere alinare și speranță.
Pe drumul Crăciunului nu este doar un spectacol. Este o meditație vizuală și sonoră despre umanitate, suferință și mântuire, în care Corul „Madrigal” devine liantul emoțional al unei povești care vorbește, discret și profund, despre fiecare dintre noi.
Urmate de noi producții în 2025, precum Crăciunul Florilor și Christmas Mood, aceste spectacole au impus un standard de complexitate artistică în peisajul cultural românesc.
Scena ca altar: călătoria pascală a „Madrigalului”
Săptămâna Patimilor, serie de spectacole susținută anual în perioada pascală, transfigurează în limbaj scenic evenimentele ultimei săptămâni din viața lui Isus. Spectacolul propune o cartografiere vizuală și muzicală a evenimentelor pascale, de la intrarea lui Isus în Ierusalim până la momentul patimilor. Regizoral, se apelează la simboluri de mare impact vizual, precum „Poarta de aur” coborâtă peste spațiul de joc în Joia Mare sau transformarea scenei într-o coroană de spini – imagini care, îmbinate cu sonoritățile corale sacre, creează un puternic efect spiritual.
Această strategie narativă este dublată de un discurs scenografic atent: universul olfactiv și vizual pregătit pentru public – aromele, cromatica decorurilor, elementele florale și multimedia – având rolul de a amplifica valențele emoționale ale spectacolului. Astfel, scenariile elaborate nu sunt simple pretexte muzicale, ci mecanisme de articulare a unui mesaj complex, accesibil unui public divers, fără a renunța la rigoarea estetică și simbolică, ce pun în lumină o selecție de lucrări de muzică sacră românească și universală. Printre acestea se numără fragmente din Florilegiu bizantin – colecția de muzică pascală structurată de Marin Constantin, Prohodul Domnului în aranjamentul lui Nicolae Lungu și Credo din Missa în do minor de Wolfgang Amadeus Mozart. Compoziții semnate de Anton Pann, Gheorghe Cucu, Grigore Cudalbu, György Deák-Bárdos, Krzysztof Penderecki și Christopher Tin întregesc programul artistic.
Regia și scenariul sunt semnate de Emil Pantelimon, scenografia aparține lui Vladimir Turturica, iar designul de lumini este realizat de Alin Popa. Spectacolul este îmbogățit de interpretările actorilor Corneliu și Pavel Ulici, respectiv Marius Turdeanu și Theo Marton, care aduc pe scenă fragmente din Evangheliile Noului Testament. De asemenea, corurile de copii din Programul Național Cantus Mundi se alătură Corului „Madrigal” în momentele cheie ale spectacolului, precum Prohodul Domnului și Hristos anesti.
În 2025, spectacolul a făcut parte din programul aniversar „Marin Constantin 100”, marcând centenarul nașterii fondatorului Corului „Madrigal”. Turneul național a inclus reprezentații în orașe precum Câmpina, Bacău, Chișinău, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Timișoara și București, conturându-se astfel un număr de 20 de spectacole de la premiera spectacolului, din 2022 și până în momentul de față.
Între cer și mare – Ave Maria
Spectacolul estival Ave Maria, dedicat sărbătorii Adormirea Maicii Domnului și Zilei Marinei Române, ocrotitoarea marinarilor, precum și concertul „Madrigal” la Răsărit, care se desfășoară la primele ore ale dimineții pe malul mării, devin spații de comuniune între artă, natură și comunitate. Primul eveniment amintit, prezentat deja de șase ori din 2022 și până în prezent, se definește drept o experiență artistică de excepție, care îmbină muzica, poezia și artele vizuale într-un cadru natural impresionant, pe faleza Cazinoului din Constanța. Sub conducerea dirijoarei Anna Ungureanu, Corul „Madrigal” oferă un repertoriu reprezentativ pentru nivelul său artistic, completat de recitarea actorului Marius Manole. Pe scenă sunt prezenți și copiii din corurile Programului Național Cantus Mundi, aducând un plus de prospețime și energie. Regia spectacolului, semnată de Emil Pantelimon, include un design de lumini spectaculos, efecte speciale și proiecții video, toate sincronizate cu muzica interpretată. Evenimentul culminează cu un spectacol de artificii grandios.
Galele aniversare Marin Constantin – omagiu fondatorului „Madrigalului”
În fiecare an, la data de 27 februarie, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” celebrează moștenirea vizionarului său fondator printr-un eveniment de referință: Gala aniversară Marin Constantin. Această tradiție, păstrată cu solemnitate și rafinament, reunește muzicieni, actori, invitați speciali și publicul fidel al ansamblului într-un concert-eveniment care depășește granițele unui simplu omagiu. Concepută ca un spectacol în care muzica corală se împletește cu poezia, proiecțiile multimedia și momentele de evocare, Gala aniversară reafirmă valorile care au definit Corul „Madrigal” încă din 1963, momentul nașterii ansamblului: excelență artistică, rigoare stilistică, inovație și respect pentru patrimoniul muzical universal.
Evenimentul aduce în prim-plan lucrări emblematice din repertoriul ansamblului, selecții din Florilegiul bizantin, una dintre partiturile de suflet ale lui Marin Constantin, dar și creații contemporane.
După cum este și firesc, în centrul acestei serii aniversare se află mereu figura lui Marin Constantin – dirijor, compozitor, cercetător și creatorul unui ansamblu de elită -, cel care a oferit culturii românești un simbol național al muzicii corale.
Drumul Mătăsii, metamorfozat în Calea Muzicii
Spectacolul Drumul Mătăsii, conceput de Emil Pantelimon pentru Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, propune o meditație sonoră și vizuală asupra uneia dintre cele mai fertile rute de schimb cultural din istoria umanității. Structura sa muzicală este dublată de o regie complexă, care reface în cheie artistică parcursul istoric al drumului ce unea Asia de Europa, reunind influențe sonore din zonele bizantină, mediteraneană, caucaziană și orientală.
Spectacolul este împărțit în două secțiuni complementare. Prima parte ilustrează traseul către Europa prin porturile culturale majore – Constantinopol, Veneția, Genova, Sevilla, Lisabona – folosind repertoriu renascentist și muzică veche occidentală. A doua parte inversează direcția, urmând un fir epic ce pornește din vestul Europei către Est, traversând simbolic Georgia, Persia, India și China. Se conturează astfel o hartă culturală transpusă în sunet, care pune în dialog tradiții, expresii muzicale și moduri de gândire sonore distincte, dar interconectate.
Regia spectacolului urmărește construirea unei narațiuni vizuale unitare, în care corul devine personaj colectiv călător, liant între lumi. Scenografia semnată de Vladimir Turturica include o instalație simbolică – un perete-munte care șerpuiește dinspre Marea Chinei spre Marea Nordului, marcat de elemente reprezentative pentru civilizațiile evocate: dragoni chinezești, mausolee islamice, temple hinduse, detalii arhitecturale gotice sau baroce. Această topografie simbolică, integrată în decorul scenic, reflectă diversitatea spirituală și artistică a traseului parcurs. Prin sinteza dintre repertoriul ales, construcția vizuală și regia subtilă, Drumul Mătăsii transcende simpla prezentare muzicală. Devine o alegorie scenică despre dialogul intercultural și despre puterea muzicii de a traversa granițe geografice, estetice și spirituale.
Aceste spectacole nu doar că revitalizează repertoriul coral, dar oferă publicului o experiență imersivă multisenzorială – un demers în care mirosul, lumina, culoarea și sunetul construiesc o identitate artistică integrativă. Corul „Madrigal” devine astfel un actor al sincretismului artistic, reușind să configureze un nou model de spectacol cultural participativ, în care tradiția și inovația coexistă fertil.
Ritualuri – Poetică vizuală și expresie corală într-un format performativ contemporan
Spectacolul Ritualuri, prezentat în premieră de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) și ulterior în cadrul Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolului (SEAS) din Constanța, este o creație scenică ce explorează ritualurile universale – pentru pace, religioase, de lume și pentru natură. Conceput de Emil Pantelimon, spectacolul îmbină muzica corală cu o regie și scenografie elaborate, oferind publicului o experiență imersivă și multisenzorială. La FITS 2024, Ritualuri a fost prezentat în aer liber, pe malul lacului din Pădurea Dumbrava, în cadrul Muzeului ASTRA din Sibiu. Scenografia, semnată de Vladimir Turturica, a transformat spațiul natural într-un decor simbolic, completat de proiecții video și efecte speciale pirotehnice. Decorul a fost reconceput sub forma unei corăbii, simbolizând călătoria spirituală și culturală a umanității. Spectacolul a continuat până târziu în noapte, cu secvențe performative diverse, incluzând video mapping în pădure, interacțiuni cu actori și dansatori, precum și participarea corurilor de copii din Programul Național Cantus Mundi. Ulterior, spectacolul a fost adaptat pentru SEAS 2024, desfășurat pe plaja Zoom Beach din Constanța. Corabia „Madrigal” a fost instalată direct pe plajă, cu prora către răsărit și dirijoarea Anna Ungureanu la timonă, spectatorii devenind pasageri într-o călătorie fermecată. Designul de lumini, realizat de Mircea Mitroi, a accentuat atmosfera mistică a serii, iar efectele speciale pirotehnice au adăugat un plus de spectaculozitate reprezentației.
Va urma…
În spectacolele recente ale Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” nu mai vorbim doar despre interpretarea corală la cel mai înalt nivel, ci despre o reconfigurare a concertului ca eveniment total, care înglobează regie, scenariu, costum, lumină, mișcare scenic și proiecție video. Este o viziune artistică ce își are rădăcinile în spiritul sincretic al fondatorului Marin Constantin, dar care cunoaște o dezvoltare spectaculoasă sub coordonarea artistică a lui Emil Pantelimon și sub bagheta dirijorală a Annei Ungureanu.
Într-un peisaj cultural în care fragmentarea atenției și digitalizarea amenință coerența experienței estetice, „Madrigalul” propune o formă de reîntregire a actului artistic. În plus, aceste producții creează un cadru în care patrimoniul coral românesc este contextualizat prin teme universale: sacralitate, memorie colectivă, copilărie, apartenență. Fără a abdica de la exigența artistică, „Madrigalul” își asumă un rol de punte între trecut și prezent, între elită și comunitate, între sunet și imagine. Astfel, concertul-spectacol nu este doar o formă estetică reușită, ci devine o strategie de supraviețuire culturală, un mod prin care arta corală poate rămâne relevantă și vie într-o societate în continuă transformare.
Semnat :
