difosfat de sodiu

Aditivi alimentari din categoria emulgatorilor şi substanţelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau magneziu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 450(i) – Difosfat disodic, E 450(ii) – Difosfat trisodic, E 450(iii) – Difosfat tetrasodic, E 450(iv)- Difosfat dipotasic, E 450(v) – Difosfat tetrapotasic, E 450(vi) – Difosfat dicalcic, E 450(vii) – Difosfat biacid de calciu şi E 450(viii) – Difosfat dimagnezic. Se utilizează în produse alimentare sub formă de praf, snacksuri, cereale pentru micul dejun, băuturi din ciocolată şi malţ pe bază de lapte, supe, ciorbe, băuturi alcoolice. Fosforul este un element important în cadrul metabolismului general, iar cantităţile mari pot produce tulburări.
Cantitate max zilnica permisa/corp: 70 mg/kg corp
Descriere cantitate max zilnica permisa: Doza zilnică admisă pentru consumul uman cumulat de fosfor este de până la 70 mg/kg corp.
Doza de încorporare în alimente: 5-10g/kg
Descriere doza de încorporare în alimente: Se utilizează în cantităţi de până la 10g/kg în produse alimentare sub formă de praf şi în cantităţi de până la 5 g/kg în snacksuri, cereale pentru micul dejun, băuturi din ciocolată şi malţ pe bază de lapte, supe, ciorbe, băuturi alcoolice.
Efecte secundare: Nespecificat
Contraindicatii:DA
Descriere contraindicatii: Dozele mari pot produce tulburari metabolice.
Utilizabil pentru copii: NU
Descriere utilizare copii: Nu sunt permisi in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.

";

Ieri și Azi – Muzeul Unirii (Palatul Cuza Vodă)

Situată pe emblematica arteră pietonală Alexandru Lăpușneanu, clădirea Muzeului Unirii ascunde în spatele frumoaselor porți nu doar colecții de o deosebită valoare istorică, documentară și artistică ci o bogată istorie proprie. Construită la începutul secolului al XIX-lea, clădirea în stil neoclasic este pe rând gazdă primitoare a mai multor familii boierești ale Moldovei. Familiile Catargi, Paladi, Cantacuzino-Pașcanu sau Ghica sunt printre primii proprietari ai interesantului palat și deși nume răsunătoare din cartea de istorie a neamului românesc, pălesc în umbra celui ce își are aici reședința vreme de patru ani. Este vorba despre domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, datorită căruia edificiul va fi cunoscut din 1859 și până astăzi drept “Palatul Cuza`. Dar domnitorul nu este singurul conducător român ce a fost găzduit la palat. În timpul primului război mondial, pe perioada în care Bucureștiul a fost ocupat de către trupele germane, palatul l-a găzduit pe regele Ferdinand, care și-a stabilit aici cartierul general.

Din 1937, clădirea ajunge în proprietatea statului iar marele savant Nicolae Iorga, conștient de valoarea istorică a edificiului face propunerea de a fi destinat nobilei misiuni de păstrător al colecțiilor privitoare la istoria Unirii Principatelor Române. Astfel, muzeul înglobează atât aspecte ale epocii unirii cît și dovezi ale timpului petrecut acolo de către domnitorul Cuza: cabinetele sale de lucru, sufrageria, salonul, camera de biliard, salonul Doamnei și un dormitor. La 24 ianuarie 1959 este inaugurat Muzeul Unirii clădirea devenind astfel locul unde românii pot să se conecteze la unul dintre cele mai importante momente ale istoriei naționale.

Pe același subiect

Distribuie

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal