Abonamentele de streaming în Uniunea Europeană : 32,7% dintre utilizatorii de internet plătesc pentru filme, seriale și sport
Serviciile cu plată pentru filme, seriale și competiții sportive au reprezentat, în 2025, cea mai răspândită categorie de abonamente online analizată de Eurostat. Aproape o treime dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aveau un astfel de abonament, însă diferențele dintre statele membre au fost considerabile.
Accesarea online a filmelor, serialelor, competițiilor sportive, muzicii, publicațiilor și jocurilor a devenit o componentă importantă a activităților desfășurate pe internet. Cu toate acestea, ponderea persoanelor care plătesc pentru asemenea servicii diferă semnificativ atât în funcție de tipul conținutului, cât și de statul membru al Uniunii Europene.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, în anul 2025, 32,7% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aveau un abonament plătit la un serviciu de streaming pentru filme, seriale sau competiții sportive.
Aceasta a fost cea mai ridicată pondere dintre cele patru categorii de abonamente cu plată analizate:
- servicii de streaming pentru filme, seriale sau competiții sportive;
- servicii de streaming muzical;
- site-uri de știri, ziare sau reviste online;
- servicii de streaming pentru jocuri.
Datele arată că materialele video și transmisiunile sportive reprezintă principala categorie pentru care utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aleg să plătească. Abonamentele pentru muzică s-au situat pe locul al doilea, în timp ce publicațiile online și serviciile asociate jocurilor au fost utilizate contra cost de ponderi considerabil mai mici ale populației analizate.
Filmele, serialele și sportul, principala alegere pentru abonamentele cu plată
În 2025, aproape unul din trei utilizatori de internet din Uniunea Europeană, respectiv 32,7%, avea un abonament plătit pentru accesarea filmelor, serialelor sau competițiilor sportive.
Procentul nu se raportează la întreaga populație a Uniunii Europene, ci la persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care utilizaseră internetul în cele trei luni anterioare desfășurării anchetei în statul lor.
Această delimitare metodologică este importantă. Datele nu arată că 32,7% din totalul locuitorilor Uniunii Europene plăteau pentru astfel de servicii, ci că aceasta era ponderea în cadrul populației definite de Eurostat drept utilizatori de internet pentru scopul anchetei.
Categoria analizată reunește filmele, serialele și competițiile sportive. Informațiile publicate nu prezintă separat ponderea persoanelor care plăteau numai pentru filme, numai pentru seriale sau exclusiv pentru sport. Prin urmare, procentul de 32,7% trebuie interpretat ca valoare comună pentru întreaga categorie.
Eurostat prezintă această categorie drept cea mai populară dintre cele patru tipuri de abonamente cu plată analizate în anul 2025.
Aproape un sfert dintre utilizatorii de internet plăteau pentru muzică
Serviciile de streaming muzical ocupă poziția a doua în clasamentul prezentat de Eurostat. În anul 2025, 23% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aveau un abonament plătit pentru un asemenea serviciu.
Diferența față de categoria filmelor, serialelor și competițiilor sportive a fost de 9,7 puncte procentuale. Astfel, abonamentele pentru conținut video și sport au fost mai răspândite decât cele pentru muzică, însă ambele categorii au avut ponderi net superioare abonamentelor pentru publicații sau jocuri.
Raportat la populația analizată, procentul de 23% înseamnă că aproape unul din patru utilizatori de internet din Uniunea Europeană plătea pentru acces la servicii de streaming muzical.
Datele publicate nu precizează câte persoane aveau un singur abonament și câte utilizau simultan mai multe servicii muzicale. De asemenea, nu este prezentată valoarea sumelor plătite, durata abonamentelor sau frecvența cu care serviciile erau efectiv utilizate.
Indicatorul urmărește existența unui abonament plătit, nu intensitatea utilizării și nici cheltuiala suportată de fiecare persoană.
Abonamentele pentru știri și publicații online, utilizate de 7,2% dintre utilizatorii de internet
O pondere mult mai redusă a fost înregistrată în cazul accesului plătit la site-uri de știri, ziare și reviste. În 2025, 7,2% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aveau un abonament plătit pentru acest tip de conținut.
Diferența față de serviciile de streaming pentru filme, seriale și sport a fost de 25,5 puncte procentuale. Comparativ cu serviciile muzicale, ponderea abonamentelor la publicații online a fost mai mică cu 15,8 puncte procentuale.
Cu alte cuvinte, în limitele categoriilor analizate de Eurostat, utilizatorii de internet au ales mult mai frecvent să plătească pentru divertisment video sau muzical decât pentru accesul la știri, ziare ori reviste online.
Categoria reunește mai multe tipuri de publicații. Procentul de 7,2% nu permite stabilirea separată a ponderii abonamentelor la site-uri de știri, ziare sau reviste. Nu sunt oferite nici informații despre tipul publicațiilor, periodicitatea acestora sau forma concretă de acces oferită prin abonament.
Serviciile de streaming pentru jocuri, pe ultimul loc dintre categoriile analizate
Cea mai mică pondere dintre cele patru tipuri de abonamente a fost înregistrată pentru serviciile de streaming dedicate jocurilor. În anul 2025, 6,1% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aveau un astfel de abonament plătit.
Procentul a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mic decât cel asociat abonamentelor la site-uri de știri, ziare sau reviste.
În comparație cu serviciile pentru filme, seriale și sport, diferența a fost de 26,6 puncte procentuale, iar față de streamingul muzical, de 16,9 puncte procentuale.
Din cele patru categorii analizate, serviciile pentru jocuri au fost, așadar, singurele care au înregistrat o pondere apropiată, dar mai mică, de cea a publicațiilor online.
Clasamentul abonamentelor online cu plată în Uniunea Europeană
Pe baza datelor Eurostat pentru 2025, ordinea celor patru categorii a fost următoarea:
- Filme, seriale sau competiții sportive – 32,7%;
- Streaming muzical – 23%;
- Site-uri de știri, ziare sau reviste – 7,2%;
- Streaming pentru jocuri – 6,1%.
Primele două categorii se detașează clar de celelalte. Ponderea abonamentelor pentru filme, seriale și sport a fost de peste patru ori mai mare decât cea a abonamentelor la publicații online și de peste cinci ori mai mare decât cea a serviciilor de streaming pentru jocuri.
Aceste comparații evidențiază diferența dintre principalele categorii, însă nu trebuie interpretate ca indicând numărul total de abonamente existente în Uniunea Europeană. Un singur utilizator putea avea mai multe abonamente în cadrul aceleiași categorii sau putea fi abonat la servicii din categorii diferite.
Procentele nu se adună până la 100%
Eurostat precizează că ponderile celor patru categorii nu pot fi însumate pentru a calcula procentul total al utilizatorilor care aveau cel puțin un abonament.
Explicația este că aceeași persoană putea fi abonată simultan la mai multe tipuri de servicii. Un utilizator putea avea, de exemplu, atât un abonament pentru filme și seriale, cât și unul pentru muzică sau pentru o publicație online.
Din acest motiv, categoriile se suprapun. Dacă procentele sunt adunate, persoanele cu mai multe tipuri de abonamente sunt numărate de mai multe ori.
Cele patru valori însumează 69%, însă acest rezultat nu înseamnă că 69% dintre utilizatorii de internet aveau cel puțin un abonament. Materialul Eurostat nu oferă o valoare distinctă pentru totalul persoanelor care plăteau pentru minimum unul dintre serviciile analizate.
De asemenea, datele nu arată câți utilizatori aveau un singur tip de abonament, câți aveau două sau mai multe și câți nu aveau niciunul.
Irlanda, cea mai ridicată pondere pentru filme, seriale și sport
Diferențele dintre statele membre au fost foarte mari în cazul abonamentelor plătite pentru filme, seriale sau competiții sportive.
Irlanda a înregistrat cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană: 63,9% dintre utilizatorii de internet aveau un asemenea abonament în 2025.
Procentul depășește cu 31,2 puncte procentuale media Uniunii Europene, de 32,7%. Astfel, ponderea înregistrată în Irlanda a fost aproape dublă față de nivelul european.
Datele nu indică numărul absolut al persoanelor abonate și nici numărul de abonamente contractate. Ele permit numai compararea ponderii utilizatorilor de internet care declarau că plătesc pentru această categorie de servicii.
Danemarca și Țările de Jos, de asemenea peste pragul de 50%
Pe locul al doilea s-a situat Danemarca, unde 61,1% dintre utilizatorii de internet aveau un abonament plătit la un serviciu pentru filme, seriale sau competiții sportive.
Diferența dintre Irlanda și Danemarca a fost de numai 2,8 puncte procentuale.
Țările de Jos au ocupat poziția a treia, cu o pondere de 59,2%. Valoarea a fost cu 1,9 puncte procentuale mai mică decât cea din Danemarca și cu 4,7 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în Irlanda.
Toate cele trei state au depășit cu mult media europeană:
- Irlanda – cu 31,2 puncte procentuale peste media UE;
- Danemarca – cu 28,4 puncte procentuale peste media UE;
- Țările de Jos – cu 26,5 puncte procentuale peste media UE.
În fiecare dintre aceste state, mai mult de jumătate dintre utilizatorii de internet cu vârste între 16 și 74 de ani aveau un abonament plătit din categoria filmelor, serialelor sau competițiilor sportive.
Bulgaria, cea mai mică pondere din Uniunea Europeană
La polul opus s-a aflat Bulgaria, unde numai 9,3% dintre utilizatorii de internet plăteau pentru un serviciu de streaming pentru filme, seriale sau sport.
Valoarea a fost cu 23,4 puncte procentuale sub media Uniunii Europene și cu 54,6 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în Irlanda.
Aceasta este cea mai amplă diferență care poate fi observată între statele evidențiate de Eurostat: 63,9% în Irlanda, comparativ cu 9,3% în Bulgaria.
Ponderea din Irlanda a fost de aproape șapte ori mai mare decât cea din Bulgaria. Comparația arată cât de diferită era răspândirea acestui tip de abonament în interiorul Uniunii Europene.
Materialul Eurostat nu prezintă cauzele acestor diferențe. Pe baza informațiilor disponibile nu poate fi stabilit dacă ele sunt legate de prețuri, venituri, ofertele existente, obiceiurile utilizatorilor sau de alți factori. Datele indică nivelurile înregistrate, fără a explica motivele care au condus la acestea.
Slovenia, Letonia și Lituania, printre cele mai mici ponderi
Pe lângă Bulgaria, Eurostat evidențiază alte trei state membre cu ponderi reduse ale utilizatorilor de internet care plăteau pentru filme, seriale sau sport:
- Slovenia – 13,7%;
- Letonia – 16,7%;
- Lituania – 17,4%.
Toate aceste valori au fost sub media europeană de 32,7%.
În Slovenia, diferența față de media UE a fost de 19 puncte procentuale. În Letonia, ponderea a fost cu 16 puncte procentuale sub medie, iar în Lituania, cu 15,3 puncte procentuale.
Dintre cele patru state cu cele mai mici ponderi menționate de Eurostat, Bulgaria a fost singurul în care valoarea s-a situat sub 10%. Diferența dintre Bulgaria și Slovenia a fost de 4,4 puncte procentuale, cea dintre Slovenia și Letonia a fost de 3 puncte procentuale, iar cea dintre Letonia și Lituania, de 0,7 puncte procentuale.
Informațiile publicate nu includ în text valoarea înregistrată de România și nici valorile tuturor celorlalte state membre. Prin urmare, poziția României nu poate fi stabilită numai pe baza datelor prezentate în articolul Eurostat.
Cum au fost colectate datele?
Informațiile provin din ancheta Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor în gospodării și de către persoane.
Pentru această analiză, Eurostat definește utilizatorii de internet drept persoanele:
- cu vârsta între 16 și 74 de ani;
- care au utilizat internetul în cele trei luni anterioare desfășurării anchetei în țara lor.
Această definiție trebuie păstrată atunci când sunt prezentate rezultatele. Formularea potrivit căreia „32,7% dintre europeni plătesc pentru filme, seriale sau sport” ar fi prea generală, deoarece ar include implicit și persoane din afara intervalului de vârstă analizat sau care nu utilizaseră recent internetul.
Formularea corectă este că 32,7% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, aveau în 2025 un abonament plătit pentru filme, seriale sau competiții sportive.
Sursa utilizată de Eurostat este setul de date isoc_ec_ibgs, dedicat activităților de comerț electronic desfășurate de persoane.
Ce nu ne spun aceste date?
Datele permit compararea celor patru tipuri de abonamente și identificarea statelor cu cele mai mari sau cele mai mici ponderi pentru categoria filmelor, serialelor și sportului. Ele nu oferă însă informații despre:
- numărul serviciilor la care este abonată fiecare persoană;
- valoarea lunară sau anuală a abonamentelor;
- durata menținerii unui abonament;
- frecvența utilizării serviciilor;
- ponderea conturilor împărțite între mai multe persoane;
- tipul exact al conținutului urmărit;
- satisfacția utilizatorilor;
- motivele pentru care persoanele aleg să plătească sau să nu plătească;
- poziția României în clasamentul complet;
- evoluția procentelor în raport cu anii anteriori.
De asemenea, procentul persoanelor abonate nu trebuie confundat cu ponderea serviciilor din piață sau cu veniturile obținute de furnizori. Ancheta urmărește comportamentul persoanelor, nu performanța economică a platformelor.
În 2025, 32,7% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aveau un abonament plătit pentru filme, seriale sau competiții sportive, cea mai ridicată pondere dintre cele patru categorii analizate de Eurostat.
Serviciile de streaming muzical s-au situat pe locul al doilea, cu 23%, urmate de abonamentele la site-uri de știri, ziare sau reviste, cu 7,2%, și serviciile de streaming pentru jocuri, cu 6,1%.
Irlanda a înregistrat cea mai mare pondere a abonamentelor pentru filme, seriale și sport, de 63,9%, fiind urmată de Danemarca, cu 61,1%, și Țările de Jos, cu 59,2%.
La polul opus, Bulgaria a avut cea mai mică pondere, de 9,3%. Printre statele cu valori reduse s-au mai aflat Slovenia, cu 13,7%, Letonia, cu 16,7%, și Lituania, cu 17,4%.
Procentele nu se adună pentru a calcula numărul total al persoanelor cu abonamente, deoarece același utilizator putea plăti simultan pentru mai multe tipuri de servicii. Datele se referă la persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care utilizaseră internetul în cele trei luni dinaintea anchetei.
Sursa : Eurostat
Semnătura : InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare
