Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași
Ocrotitoarea Moldovei, sărbătorită în fiecare an pe 14 octombrie
Pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, una dintre cele mai iubite sfinte din spațiul românesc și ocrotitoarea Moldovei. An de an, zeci de mii de pelerini vin la Iași pentru a se închina la racla cu moaștele sale, așezate în Catedrala Mitropolitană.
O sărbătoare a Moldovei și a întregii Ortodoxii
În fiecare an, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută în popor și sub numele de „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”. Ea este cinstită în mod deosebit în Moldova, deoarece moaștele sale se află la Iași de mai bine de trei secole și jumătate.
Sărbătoarea de la 14 octombrie a devenit, în timp, cel mai important moment religios al toamnei pentru credincioșii din întreaga țară. Pelerinajul de la Iași adună, în fiecare an, zeci de mii de oameni veniți din toate colțurile României, dar și din străinătate, pentru a se închina la racla Cuvioasei.
Viața Sfintei Parascheva – copilăria și nevoințele din Epivat
Sfânta Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, pe țărmul Mării Marmara, în apropierea Constantinopolului, într-o familie de creștini înstăriți și evlavioși. A trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea.
Din copilărie a arătat o dragoste puternică pentru rugăciune și pentru faptele de milostenie, împărțind adesea hainele sale celor săraci. Mai târziu, a ales viața de nevoință, retrăgându-se pentru rugăciune și post, într-o trăire duhovnicească aspră, departe de bogăția și confortul lumii.
Potrivit tradiției, Sfânta Parascheva și-a dat sufletul în mâinile Domnului pe la jumătatea secolului al XI-lea, la vârsta de numai 27 de ani. Viața ei a fost consemnată în scrieri bisericești, iar mitropolitul Varlaam al Moldovei a inclus-o în „Cazania” sa, tipărită la Iași în anul 1643.
„Sfânta Vineri” – evlavia populară și numele sub care este cunoscută
În evlavia populară românească, Sfânta Parascheva este cunoscută și ca „Sfânta Vineri”, nume legat de însemnătatea zilei de vineri în tradiția creștină. Este considerată ocrotitoarea gospodăriei, a familiei și a celor aflați în nevoi.
Credincioșii i se roagă pentru sănătate, pentru liniște în familie și pentru ajutor în necazuri. Numeroase biserici și mănăstiri din România îi poartă hramul, iar numele de Parascheva (și formele sale populare) este unul dintre cele mai răspândite în spațiul românesc.
Lunga călătorie a moaștelor: de la Epivat la Constantinopol
După moartea Cuvioasei, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaștele au fost găsite întregi și așezate spre închinare în biserica Sfinților Apostoli din satul natal, Epivat, unde au rămas aproape 175 de ani.
În anul 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) a strămutat moaștele la Târnovo, capitala de atunci a Bulgariei, unde au fost depuse în catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și au rămas aproximativ 160 de ani.
În anul 1393, când Bulgaria a căzut sub ocupația turcilor, sfintele moaște au fost dăruite pentru scurt timp lui Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești. După trei ani, turcii le-au dat cneaghinei Anghelina a Serbiei, care le-a strămutat la Belgrad, unde au rămas 125 de ani.
În anul 1521, turcii au ocupat și Serbia și au luat din nou moaștele Sfintei Parascheva, ducându-le la Constantinopol. Ele au fost apoi răscumpărate de Patriarhia Ecumenică cu 12.000 de ducați de aur și au rămas în Catedrala patriarhală din Fanar timp de aproximativ 120 de ani.
Aducerea moaștelor la Iași (1641) și ocrotirea Moldovei
Patriarhia Ecumenică a oferit sfintele moaște domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, după ce acesta a plătit datoria patriarhiei către Imperiul Otoman. Astfel, pe 13 iunie 1641, racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost adusă la Iași.
Inițial, moaștele au fost așezate în biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului Vasile Lupu, unul dintre cele mai valoroase monumente ale Iașului. De la acel moment, Sfânta Parascheva a devenit ocrotitoarea Iașului și a întregii Moldove.
Anul 2026 marchează 385 de ani de la aducerea moaștelor la Iași, un reper important pentru istoria duhovnicească a Moldovei și pentru identitatea religioasă a orașului.
Incendiul din 1888 și mutarea în Catedrala Mitropolitană
În seara zilei de 26 decembrie 1888, o lumânare lăsată aprinsă lângă raclă a cuprins catafalcul de lemn, iar focul s-a extins peste noapte. Potrivit tradiției, moaștele Sfintei Parascheva au rămas neatinse de flăcări, fiind ridicate din jar și adăpostite.
În urma acestui eveniment, racla cu moaștele Cuvioasei a fost mutată în actuala Catedrală Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi, spre închinarea credincioșilor. Catedrala Mitropolitană a devenit, de atunci, centrul spiritual al pelerinajului anual.
Pelerinajul de la Iași – zeci de mii de credincioși
În fiecare an, de sărbătoarea din 14 octombrie, la Iași are loc cel mai mare pelerinaj din România. Zeci de mii de credincioși stau la rând, uneori ore în șir, pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Parascheva.
Programul liturgic cuprinde privegheri, Sfânta Liturghie de noapte și slujbe oficiate de numeroși ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentanți ai altor Biserici Ortodoxe surori. Racla este scoasă din catedrală și așezată într-un baldachin special, pentru ca pelerinii să se poată închina.
Pelerinajul de la Iași a devenit un fenomen de credință și de solidaritate, în care voluntari, autorități și comunitatea locală se implică pentru a-i primi pe cei veniți din toată țara.
Ocrotitoarea Iașului și minunile atribuite Sfintei
De-a lungul timpului, Sfintei Parascheva i-au fost atribuite numeroase minuni, mai ales vindecări și ajutor în vreme de primejdie. Credincioșii mărturisesc că rugăciunile înălțate la racla sa au adus alinare și sprijin în momente grele.
Potrivit relatărilor creștine, în timpul bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, Sfânta Parascheva ar fi ocrotit Catedrala Mitropolitană din Iași. Astfel de mărturii au întărit, în timp, evlavia populară față de Cuvioasa ocrotitoare a Moldovei.
Moștenirea spirituală: ce ne învață Sfânta Parascheva astăzi
Viața Sfintei Parascheva rămâne pentru credincioși un model de smerenie, de dăruire și de iubire față de Dumnezeu și de aproapele. Deși a trăit doar 27 de ani, puterea rugăciunii și a faptelor sale bune a traversat veacurile.
Prin milostenia arătată celor săraci încă din tinerețe, Sfânta Parascheva ne amintește că adevărata bogăție stă în dăruire și în grija față de semeni. Pelerinajul de la Iași este, dincolo de amploarea lui, o chemare la rugăciune, la răbdare și la solidaritate.
Pentru Asociația InfoCons, această sărbătoare este și un prilej de a aminti valoarea tradiției și a credinței în viața comunității, precum și importanța respectului față de patrimoniul spiritual al României.
Surse
• Basilica.ro — În urmă cu 385 de ani, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva erau aduse la Iași
• Doxologia.ro — Viața Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași
• Ziarul Lumina — Articole despre Sfânta Parascheva
