Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinutprin fermentarea zahărului sau melasei, în prezenţa bacteriei Xanthomonas campestris. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, snacksuri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. . Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
Cantitate max zilnica permisa/corp: Nespecificat
Descriere cantitate max zilnica permisa: Nu s-a stabilit o doza maxima admisa.
Doza de încorporare în alimente: Nespecificat
Descriere doza de încorporare în alimente: Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete.
Efecte secundare: NU
Descriere efecte secundare: Nu s-au semnalat efecte secundare la cantitatile incorporate in alimente.
Contraindicatii:DA
Descriere contraindicatii: In doze mari poate produce balonare şi flatulenţă.
Utilizabil pentru copii: DA
Descriere utilizare copii: Este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici în cantitate de 1000-2000 mg/l.

";

Ce tip de contract de muncă ți se potrivește ? Drepturile pe care trebuie să le cunoști

Ce tip de contract de muncă ți se potrivește ? Drepturile pe care trebuie să le cunoști

Ce tip de contract de muncă ți se potrivește ? Drepturile pe care trebuie să le cunoști

Nu toate contractele de muncă sunt la fel. În funcție de natura activității, de locul unde se desfășoară munca și de nevoile angajatului și ale angajatorului, legislația română pune la dispoziție mai multe tipuri de contracte individuale de muncă. Cunoașterea diferențelor dintre ele te ajută să înțelegi ce drepturi ai și să alegi, atunci când este posibil, forma care ți se potrivește. InfoCons – Protecția Consumatorilor îți prezintă principalele tipuri de contracte de muncă din România.

Contractul pe durată nedeterminată – regula generală

De regulă, contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Aceasta este forma care oferă cea mai mare stabilitate salariatului, deoarece relația de muncă nu are un termen prestabilit de încetare. Angajarea pe durată nedeterminată reprezintă norma, iar celelalte forme constituie excepții aplicabile doar în anumite condiții prevăzute de lege.

Contractul pe durată determinată – excepția

Prin excepție, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată, dar numai în situații expres prevăzute de lege, precum: înlocuirea unui salariat al cărui contract este suspendat (cu excepția participării la grevă), creșterea temporară a activității angajatorului, desfășurarea unor activități sezoniere, angajarea unei persoane care în termen de 5 ani îndeplinește condițiile de pensionare, ori ocuparea unei funcții eligibile în organizații sindicale sau patronale pe durata mandatului.

Contractul pe durată determinată se încheie numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei. Durata maximă a unui astfel de contract este de 36 de luni. Între aceleași părți se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte pe durată determinată. Mai mult, contractele încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract pe durată determinată sunt considerate contracte succesive și nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. Aceste limite protejează salariatul împotriva menținerii pe termen nelimitat într-o formă de angajare precară.

Contractul cu timp parțial

Contractul individual de muncă cu timp parțial se încheie atunci când programul de lucru este mai redus decât norma întreagă. Acesta trebuie să cuprindă elemente specifice: durata muncii și repartizarea programului de lucru, condițiile în care programul poate fi modificat și interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră. Un aspect esențial pentru protecția salariatului: dacă aceste elemente nu sunt precizate în contract, acesta se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă.

Contractul individual de muncă la domiciliu

Acest tip de contract se încheie înaintea începerii activității și presupune că salariatul îndeplinește la domiciliul său atribuțiile specifice funcției. Salariatul își stabilește singur programul de lucru, iar angajatorul asigură transportul materiilor prime și al produselor finite. Angajatorul are dreptul să verifice activitatea salariatului în condițiile stabilite de comun acord în contract. Foarte important, salariatul care lucrează la domiciliu are aceleași drepturi recunoscute de lege ca oricare alt angajat, în privința salarizării și a timpului de muncă și de odihnă.

Contractul de telemuncă

Telemunca a devenit tot mai răspândită și diferă de munca la domiciliu prin faptul că activitatea salariatului se desfășoară în mod regulat în afara sediului angajatorului, în oricare alt loc, nu doar acasă, folosind tehnologia informației și comunicațiilor. Telesalariatul își organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, iar munca suplimentară se efectuează doar cu acordul scris al telesalariatului angajat cu normă întreagă. Și în acest caz, salariatul beneficiază de aceleași drepturi legale ca ceilalți angajați.

Contractul de muncă temporară

Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară și salariatul temporar, pe durata unei misiuni, înaintea începerii activității. În el se precizează, pe lângă elementele obișnuite, condițiile misiunii, durata acesteia, identitatea și sediul utilizatorului la care se prestează efectiv munca, precum și remunerația. Agentul nu are voie să perceapă vreo taxă pentru punerea salariaților la dispoziția utilizatorului și este cel care achită drepturile salariale.

Cum alegi contractul potrivit

Fiecare tip de contract răspunde unor nevoi diferite. Contractul pe durată nedeterminată oferă stabilitate, cel pe durată determinată acoperă nevoi temporare, iar telemunca și munca la domiciliu oferă flexibilitate. Indiferent de tipul de contract, legea garantează un set minim de drepturi de care nu poți fi privat. Înainte de a semna, verifică tipul contractului, durata acestuia și clauzele specifice, iar dacă ceva nu este clar, cere lămuriri angajatorului sau consultă inspectoratul teritorial de muncă.

Concluzie

Cunoașterea tipurilor de contracte individuale de muncă îți permite să iei decizii informate și să îți protejezi interesele. Indiferent dacă lucrezi cu normă întreagă, cu timp parțial, de acasă sau printr-un agent de muncă temporară, drepturile fundamentale privind salarizarea, timpul de muncă și odihna rămân garantate de lege. InfoCons îți recomandă să citești cu atenție fiecare contract și să te asiguri că forma aleasă corespunde realității muncii pe care o prestezi.

Sursă : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare

Sursă: Inspecția Muncii

Pe același subiect

Distribuie

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal