Salata de boeuf cu până la 17 aditivi alimentari la o porție ! Care sunt E-urile care se repetă cel mai des – Alege bine , te simți bine !

Salata de boeuf cu până la 17 aditivi alimentari la o porție ! Care sunt E-urile care se repetă cel mai des – Alege bine , te simți bine !

 

InfoCons a realizat un studiu privind ingredientele și valorile nutriționale ale preparatelor de tip salată de boeuf comercializate în restaurante. Considerată un preparat „de casă”, salata de boeuf rămâne o alegere populară și în sezonul cald: apare frecvent pe mesele de vacanță, la terase și în oferta de mâncare gata preparată pe care consumatorii o comandă online în vara anului 2026. Dincolo de rețeta tradițională, analiza arată însă o listă de aditivi alimentari (E-uri) mai lungă decât s-ar aștepta majoritatea consumatorilor.

Datele au fost preluate din meniurile fizice ale restaurantelor incluse în studiu sau de pe platformele online de pe care consumatorii pot comanda produsele. Studiul a fost efectuat pe un număr de 35 de preparate, în parteneriat cu Declaratie-Nutritionala.ro.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre numărul de aditivi alimentari 

Deși porția obișnuită variază între 100 și 350 de grame, numărul aditivilor prezenți diferă semnificativ de la un preparat la altul:

• Minim: 6 aditivi pe porție – rețete simple, apropiate de o limonadă „de casă”;
• Mediu: 8 aditivi pe porție – valoarea cel mai des întâlnită în analiză;
• Maxim: 17 aditivi pe porție – produse cu profil intens procesat, cu mai mulți coloranți și stabilizatori.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre aditivii frecvent întâlniți

Media este de 8 aditivi pe preparat, iar numărul maxim ajunge la 17. Pentru consumator, important nu este doar numărul maxim, ci faptul că anumite E-uri reapar constant de la un preparat la altul. Explicația stă în ingredientele procesate care intră în rețetă: maioneza industrială, muștarul, murăturile și legumele conservate, carnea și mezelurile gata preparate, precum și amestecurile de condimente. Fiecare aduce propriile substanțe adăugate, iar unele se regăsesc în aproape toate variantele.

• Agenți de îngroșare, gelifiere și stabilizare :
  • E1422 – Aditiv alimentar cu rol de agent de aglomerare, agent de îngroşare, stabilizator, emulgator şi substanţă – suport pentru alţi aditivi.
    Este un aşa-numit “amidon modificat”, adică un amidon supus unui anumit procedeu chimic al cărui scop este îmbunătăţirea şi adaptarea proprietăţilor sale la anumite cerinţe, cum ar fi: creşterea stabilităţii la temperaturi foarte înalte sau foarte scăzute, în medii acide sau alcaline, lungirea sau scurtarea timpului de coagulare sau gelificare, capacitatea de a coagula la rece, modificarea texturii etc. .
    Amidonul modificat are o mai mare capacitate de a absorbi apa, de a substitui parţial grăsimile, de a forma emulsii, fiind utilizat în produse pe bază de lapte, carne, ouă, grăsimi, cereale, în produse de cofetărie, brutărie, patiserie, la conserve din fructe, legume, peşte, în sosuri, condimente, supe concentrate, creme, budinci, deserturi diverse, în băuturi aromate alcoolice şi nealcoolice etc.
  • E415 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinutprin fermentarea zahărului sau melasei, în prezenţa bacteriei Xanthomonas campestris. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, snacksuri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. . Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
  • E418 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator şi agent de îngroşare, obţinut prin fermentarea amidonului. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne,peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc.
• Conservanți :
  • E220 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, utilizat încă din cele mai vechi timpuri în imperiul Roman şi Egiptul antic. Este un gaz incolor, obţinut prin arderea sulfului. Acest gaz se dizolvă în faza apoasă a alimentului supus conservării şi formează agentul reactiv, cu condiţia ca alimentul să aibă pH acid (mai mic decât 7). Astfel se previn degradările enzimatice şi bacteriene. Fiind oxidant, se mai utilizează şi ca agent de albire pentru făină, dar, în general el modifică (oxidează) culoarea naturală a alimentelor şi reduce cantitatea de vitamine din acestea. Prin încălzirea alimentului, aditivul se elimină sub formă de gaz. Când este ingerat, se descompune în ficat în sulfaţi inofensivi şi este eliminat prin urină.
  • E202 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor. Pentru uz industrial se obţine prin procedee chimice, fiind sarea de potasiu a acidului sorbic E 200.
    Este bun conservant în special faţă de mucegaiuri şi drojdii, nefiind eficient împotriva bacteriilor. Prezintă activitate optimă la pH mai mic de 6,5 (produse acide şi uşor acide). Sorbaţii se mai utilizează şi în combinaţie cu benzoaţii în produse precum băuturile aromate nealcoolice (răcoritoare), băuturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai (utilizate la dozatoare), unele produse din fructe şi legume conservate, gemuri şi jeleuri cu conţinut scăzut de zahăr, măsline şi produse pe bază de măsline, produse din peşte, crustacee, creveţi, moluşte, sosuri emulsionate şi neemulsionate, condimente, mirodenii, muştar, salate preparate, deserturi pe bază de produse lactate netratate termic, la conservarea ouălor în stare lichidă, în alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale, suplimente alimentare lichide şi gumă de mestecat.
  • E260 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, dar folosit şi ca aromatizant, obţinut prin fermentarea zahărului, melasei sau alcoolului, ori prin sinteză chimică din aldehidă acetică. Adăugat în maioneză, inactivează bacteria Salmonella. 
• Antioxidanți și sechestranți : 
  • E330 – Aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat şi ca aromatizant. Potenţează efectul antioxidanţilor şi gelifianţilor şi contribuie la formarea emulsiilor. În mod natural, acidul citric se găseşte în fiecare celulă vie. Pentru uz industrial se obţine prin fermentarea melasei sau zahărului în prezenţa mucegaiului Aspergillus niger.Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse pe bază de fructe, legume, lapte, în uleiuri şi grăsimi neemulsionate şi emulsionate, produse de panificaţie, patiserie, cofetărie etc., cât şi în produse destinate sugarilor şi copiilor mici sănătoşi, în cantităţi prevăzute de reţete.
  • E385 – Aditiv alimentar cu funcţie de antioxidant, emulgator, sechestrant şi conservant. Se regăseşte în băuturi alcoolice şi nealcoolice, în produse din legume, fructe, peşte, carne, ouă, grăsimi emulsionate şi neemulsionate, în produse conservate prin fermentare, congelare sau uscare, în sosuri, condimente, concentrate pentru băuturi preparate de dozatoare automate, gemuri, jeleuri, creme, glazuri şi umpluturi pentru produse de patiserie, fructe uscate, deserturi pe bază de cereale sau amidon etc. Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.
    Acest compus sintetic nu se metabolizează, fiind excretat prin urină. Are utilizări industriale foarte variate, datorită proprietăţii sale de a forma compuşi stabili cu ionii metalici, cum sunt cei de calciu, magneziu, mangan, cupru, plumb, fier, mercur etc. . Aceeaşi acţiune are loc şi la nivelul organismului uman, fiind utilizat în medicină pentru tratarea hipercalcemiei, a intoxicaţiilor cu mercur sau plumb, a talasemiei (excesul de fier). 
• Corectori de aciditate și afânători :
  • E270 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează împotriva drojdiilor şi fungilor. Se mai foloseste pentru a crește stabilitatea produselor din cartofi, influențând creșterea și stabilitatea antioxidanților și a pectinelor.
  • E340 – Aditiv alimentar cu funcţii de regulator de aciditate, emulgator, sechestrant, umectant şi stabilizator (de reţinere a apei şi de îngroşare), care se prezintă sub formele E 340(i) – Fosfat monopotasic, E 340(ii) – Fosfat dipotasic şi E 340(iii) – Fosfat tripotasic. 
  • E170 – Aditiv alimentar cu funcţii multiple. Este regulator de aciditate, agent de antiaglomerare, emulgator, stabilizator şi colorant. Face parte din categoria aditivilor naturali de origine minerală (cretă), ce poate fi întâlnit sub forma E 170(i)-Carbonat de calciu, sau E 170(ii)-Carbonat acid de calciu. Pentru industria alimentară şi farmaceutică, se obţine de obicei din marmură.
    Este utilizat pe scară largă ca şi colorant de suprafaţă, agent împotriva uscării, stabilizator pentru fructe conservate, iar în farmacie ca agent de umplere.
    Constituie o sursă de calciu, fiind încorporat în unele suplimente alimentare.
    Are și rol de neutralizare a hiperacidității gastrice.
• Potențiatori de aromă :
  • E621 – Aditiv alimentar cu funcţie de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului glutamic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţie bacteriană din melasă. Glutamatul monosodic se utilizează pentru a accentua aroma şi gustul natural al alimentelor. Glutamaţii conferă gustul „umami”, considerat ca fiind al cincilea gust de bază, alături de cel dulce, acru, sărat şi amar. Se poate adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze. Unele studii au evidenţiat un potenţial neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, în timp ce alte studii nu. Totuşi, potenţialul neurotoxic este real, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i. 
  • E631 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului inozinic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţia bacteriană a zaharurilor sau din carne sau sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Inozinaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
  • E627 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului guanilic, un acid natural, component al acidului ribonucleic. Pentru uz industrial, se obţine din drojdie sau din sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Guanilaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
  • E620 – Aditiv alimentar cu funcţie de potenţiator de aromă.
    Este un acid natural, prezent în toate proteinele. Pentru uz industrial, se obţine din materii vegetale. Acidul glutamic este un aminoacid produs de corpul uman, acesta neavând nevoie de surse din exterior. Este folosit de creier ca neurotransmiţător şi de intestine ca sursă de energie. Unele studii au evidenţiat un potenţial neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, în timp ce alte studii, nu. Cu toate acestea, potenţialul neurotoxic este real, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i ireversibil.
    Acidul glutamic şi glutamaţii reprezintă cei mai importanţi şi intens folosiţi aditivi în bucătăria japoneză şi chineză. Se utilizează pentru a accentua aroma şi gustul natural al alimentelor. Ei conferă gustul „umami” (delicios în japoneză), considerat ca fiind al cincilea gust de bază, alături de cel dulce, acru, sărat şi amar.
    Se pot astfel adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze, ceea ce, însă, nu va împiedica excesul.
• Coloranți :
  • E160a – Aditivi alimentari din categoria coloranţilor naturali, obţinuţi din morcovi. Sunt insolubili în apă, iar gama de culori variază de la galben la oranj, în funcţie de solventul utilizat la extracţie. Este permisă utilizarea în toate tipurile de produse alimentare, conform cantităţilor prevăzute de reţete.
  • E160c – Aditiv alimentar din categoria coloranţilor naturali, obţinut din ardei roşu – Capsicum annuum. Conferă culoare roşu închis, fiind utilizat atât pentru funcţia de colorant, cât şi pentru cea de aromatizant, în dozele prevăzute de reţete. Este utilizat în cârnați, salamuri, pateuri. 
• Îndulcitori : 
  • E954 – Aditiv alimentar cu rol de îndulcitor artificial. Deşi are un gust remanent neplăcut, amărui metalic, zaharina a fost folosită pe scară largă, atât de diabetici, cât şi în industria alimentară, fiind de 300-500 de ori mai dulce decât zahărul. Fiind un îndulcitor intens şi fără calorii, care nu produce carii dentare, se adaugă în băuturi alcoolice şi nealcoolice aromatecât şi în snacksuri şi deserturi cu valoare energetică redusă, fără adaos de zahăr, pe bază de apă, lapte, amidon, cacao, grăsimi, ouă, cereale sau fructe, în produse de cofetărie cu valoare energetică scăzută şi fără adaos de zahăr. Se utilizează în conserve din legume sau fructe, gemuri, jeleuri, marmelade, alte paste tartinabile, în sosuri, muştar, salate, supe, conserve şi semiconserve de peşte, crustacee sau moluşte, produse fine de brutărie etc.Pentru mascarea gustului remanent neplăcut, zaharina se combină cu alţi îndulcitori sintetici. 
• Emulsifianți și agenți de fermitate : 
  • E570 – Aditiv alimentar cu rol de antiaglomerant, plasticizant pentru guma de mestecat şi compus de aromă, utilizat şi în produse de patiserie, conferind aromă de unt. Se utilizează şi ca substanţă-suport pentru alţi aditivi, sau constituent al altor aditivi.
    Acidul stearic este o componentă normală a oricărei grăsimi. Pentru uz industrial se obţine din grăsimi animale sau vegetale.
  • E509 – Aditiv alimentar cu rol de stabilizator, agent de îngroşare şi de întărire, cât şi de sechestrant pentru ioni metalici. Este un component natural al sării de mare.
    Se utilizează în produse lactate, brânzeturi maturate, nematurate sau procesate, produse din zer, îngheţată, grăsimi tartinabile, emulsii tip apă – ulei, creme dulci, produse din legume, fructe, carne, peşte, ouă, cereale, produse de patiserie, cofetărie, paste făinoase, cereale pentru micul dejun, bere, vin şi alte băuturi alcoolice şi nealcoolice, suplimente nutritive, produse dietetice, sosuri, condimente, salate etc. Se foloseşte şi ca suport pentru alţi aditivi. 
• Agenți antiaglomerare și de tratare a făinii
  • E536 – Aditiv alimentar cu rol de agent antiaglomerant, utilizat în sare, substituenţi de sare şi condimente, în cantitate de maxim 20 mg/kg, separat sau în combinaţie cu ferocianuri de sodiu sau calciu.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre rolul aditivilor frecvenți pentru consumator

Câteva observații utile pentru consumatorul care vrea să aleagă în cunoștință de cauză:

• Dioxidul de sulf (E220) poate provoca reacții la persoanele sensibile sau astmatice și trebuie evidențiat ca alergen pe etichetă — un element important mai ales în sezonul cald, când preparatele stau mai mult timp la temperatura camerei.
• Potențiatorii de aromă (E621, E631, E627, E620) nu au valoare nutritivă, ci intensifică gustul, mascând uneori o materie primă mai săracă în calitate.
• Îngroșătorii și stabilizatorii (E1422, E415, E418) și acizii grași (E570) provin, în principal, din maioneza industrială care leagă salata, în locul unei maioneze proaspete.
• Zaharina (E954) indică un îndulcitor adăugat într-un preparat sărat, de regulă prin sosuri sau muștar gata preparat.
• Numărul mare de aditivi (medie 8) reflectă faptul că salata de boeuf de restaurant este, de regulă, asamblată din multiple ingrediente procesate, nu preparată integral din materii prime proaspete.

Pentru identificarea și explicarea fiecărui aditiv în parte, consumatorul poate folosi secțiunea de dicționar din cadrul Aplicației InfoCons.

Soluția InfoCons vine în sprijinul consumatorilor

Fie că le consumăm în restaurant, fie că le comandăm online, operatorul economic trebuie să respecte prevederile ORDINULUI ANPC nr. 201 din 19 aprilie 2022 referitor la furnizarea de informații la comercializarea produselor finite / mâncărurilor furnizate de unitățile de restaurație colectivă. Rolul acestui ordin este de a asigura o informare corectă și transparentă, astfel încât fiecare consumator să poată alege în cunoștință de cauză, ținând cont și de starea de sănătate.

În realitate, mulți consumatori încă nu știu ce comandă — nici la restaurant, nici de pe platformele online. Ce cantitate de sare, de zahăr sau de grăsimi conține preparatul? Câți aditivi are? Este preparat din produse congelate sau proaspete? Care este modalitatea de preparare? Tocmai aceste întrebări rămân, de cele mai multe ori, fără răspuns la momentul comenzii — cu atât mai relevant în vacanța de vară, când crește consumul de mâncare gata preparată și comandată online.

Aici intervine soluția InfoCons. Aplicația Gratuită InfoCons, dezvoltată transparent și independent, unică la nivel internațional, sprijină atât consumatorii, cât și restaurantele: printr-o simplă scanare a etichetelor produselor agroalimentare folosite în rețete, aplicația oferă acces la informații despre peste 3,5 milioane de produse. Astfel, consumatorul poate verifica rapid ce se ascunde în spatele unui preparat aparent tradițional, iar aditivii frecvenți din listă pot fi identificați și explicați pe loc.

În plus, Aplicația InfoCons afișează alertele pentru produsele alimentare, facilitând monitorizarea acestora pentru a se asigura că produsele folosite nu afectează sănătatea consumatorilor. Informarea corectă rămâne cel mai puternic instrument al consumatorului: cine știe ce alege, alege bine.

 

Lista completă a aditivilor alimentari / E-uri poate fi consultată AICI 

Sfat de siguranță : Alegi bine , te simți bine ! Aplicația identifică simplu , independent și gratuit produse alimentare pentru tine și familia ta , inclusiv aditivii din produse .

 

 

Semnătura : Departamentul InfoCons Studii și Teste Comparative