INFOCONS · PROTECȚIA CONSUMATORILOR
InfoCons: Eficiența energetică a locuințelor – doar 1 din 5 români beneficiază de o casă renovată, sub media Uniunii Europene
Ce arată cele mai recente date Eurostat despre confortul termic și facturile la energie ale consumatorilor
Renovarea locuinței pentru a consuma mai puțină energie nu este doar o chestiune de mediu, ci una direct legată de bugetul fiecărei familii: pereți izolați, ferestre cu geam termopan și sisteme de încălzire eficiente înseamnă facturi mai mici și un confort mai mare pe timp de iarnă. Cele mai recente date publicate de Eurostat pe 14 iulie 2026 arată însă că, la acest capitol, consumatorii din România rămân în urma majorității europenilor.
Cifra-cheie: 19,1% în România, față de 23,9% media UE
În 2025, 23,9% din populația Uniunii Europene locuia într-o casă a cărei eficiență energetică fusese îmbunătățită în ultimii cinci ani. În România, ponderea este de doar 19,1% – cu aproape 5 puncte procentuale sub media europeană. Practic, abia unul din cinci români trăiește într-o locuință renovată recent pentru a fi mai eficientă energetic, în timp ce restul suportă, în multe cazuri, pierderi de căldură și facturi mai mari decât ar fi necesar.
Cu această valoare, România se situează pe locul 21 din cele 27 de state membre, în jumătatea inferioară a clasamentului. Este o poziție cu atât mai relevantă cu cât țări din regiune, cu un nivel de dezvoltare comparabil, stau semnificativ mai bine: Polonia (30,6%), Bulgaria (29,9%) și Ungaria (28,9%) depășesc toate media UE, în timp ce România rămâne sub ea.
Cine renovează cel mai mult și cine cel mai puțin
La polul pozitiv se află Olanda, unde 60,5% dintre locuitori beneficiază de o locuință renovată energetic – de peste trei ori mai mult decât în România. Urmează Danemarca (34,0%), Franța și Slovenia (ambele 33,3%) și Portugalia (32,8%). La polul opus, cele mai mici ponderi se înregistrează în Italia (2,6%), Malta (7,8%) și Grecia (9,5%).
Tabelul de mai jos prezintă clasamentul complet al statelor membre, cu poziția României și media UE evidențiate:
|
Țara |
Total (%) |
Sub / peste risc de sărăcie (%) |
|
Olanda |
60,5 |
45,3 / 63,3 |
|
Danemarca |
34,0 |
22,9 / 36,4 |
|
Franța |
33,3 |
26,6 / 35,0 |
|
Slovenia |
33,3 |
27,9 / 34,2 |
|
Portugalia |
32,8 |
24,7 / 34,7 |
|
Austria |
31,5 |
30,4 / 31,7 |
|
Suedia |
31,5 |
22,2 / 33,6 |
|
Belgia |
31,2 |
22,3 / 32,9 |
|
Letonia |
31,0 |
27,6 / 32,1 |
|
Polonia |
30,6 |
28,8 / 30,9 |
|
Bulgaria |
29,9 |
21,7 / 33,2 |
|
Luxemburg |
29,2 |
18,9 / 31,5 |
|
Irlanda |
28,9 |
19,5 / 31,0 |
|
Ungaria |
28,9 |
20,5 / 30,9 |
|
Estonia |
28,6 |
28,1 / 28,7 |
|
Cipru |
28,0 |
16,7 / 30,3 |
|
Finlanda |
27,2 |
18,5 / 29,0 |
|
Lituania |
24,2 |
23,2 / 24,5 |
|
MEDIA UE (27) |
23,9 |
17,4 / 25,6 |
|
Cehia |
22,2 |
13,2 / 23,4 |
|
Slovacia |
21,1 |
12,4 / 22,9 |
|
ROMÂNIA |
19,1 |
14,9 / 20,7 |
|
Germania |
18,9 |
12,9 / 20,3 |
|
Spania |
18,8 |
13,4 / 20,7 |
|
Croația |
17,0 |
10,7 / 18,6 |
|
Grecia |
9,5 |
7,9 / 10,1 |
|
Malta |
7,8 |
2,9 / 9,0 |
|
Italia |
2,6 |
1,5 / 2,9 |
Sursă: Eurostat, set de date ilc_enevh_01 (date pentru anul 2025). A doua coloană de procente indică ponderea în rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, respectiv al celor care nu se află în această situație.
O inegalitate care lovește tocmai familiile vulnerabile
Datele scot la iveală o problemă de echitate importantă pentru protecția consumatorilor. La nivelul UE, persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială raportează mult mai rar că locuiesc într-o casă renovată energetic (17,4%) față de cele care nu se află în această situație (25,6%). Cu alte cuvinte, tocmai familiile cu venituri mici – cele care ar simți cel mai puternic o reducere a facturii la energie – au cel mai rar acces la locuințe eficiente.
În România, decalajul există și el, dar este ceva mai redus: 14,9% pentru persoanele în risc de sărăcie, față de 20,7% pentru restul populației. Explicația nu este însă neapărat una pozitivă: nivelul general scăzut de renovare face ca diferența dintre categorii să fie mai mică, dar ambele valori rămân printre cele modeste din Uniune. Cel mai pronunțat decalaj din UE se observă în Olanda (45,3% față de 63,3%), Cipru (16,7% față de 30,3%) și Danemarca (22,9% față de 36,4%).
Ce înseamnă concret o locuință „îmbunătățită energetic”
Potrivit metodologiei Eurostat, indicatorul măsoară ce parte a populației locuiește într-o casă renovată în ultimii cinci ani pentru a-i crește performanța energetică, indiferent cine a realizat lucrările. Sunt luate în calcul toate intervențiile care influențează comportamentul termic al locuinței, în special:
- izolarea termică suplimentară a pereților exteriori, a acoperișului sau a planșeelor;
- înlocuirea ferestrelor cu geam simplu cu ferestre cu geam dublu sau triplu (termopan);
- instalarea unor sisteme de încălzire mai eficiente.
De ce contează pentru consumatori
Pentru consumatorul român, cifra de 19,1% nu este o simplă statistică. Ea reflectă un potențial nefolosit de reducere a cheltuielilor cu energia, într-un context în care prețul gazelor și al energiei electrice a pus presiune pe bugetele familiilor în ultimii ani. O locuință prost izolată „scurge” bani în fiecare iarnă, iar diferența dintre o casă renovată și una neizolată se poate traduce în sute de lei pe sezonul rece.
InfoCons atrage atenția că informarea corectă este primul pas către o decizie bună. Înainte de a demara o renovare, consumatorii au dreptul la informații clare despre costuri, materiale și economiile estimate, iar contractele cu firmele de construcții sau cu furnizorii de tâmplărie și materiale de izolație trebuie citite cu atenție, inclusiv la capitolul garanții și termene.
Recomandări practice pentru consumatori
- Verificați dacă vă calificați pentru programe publice de sprijin pentru eficiență energetică și reabilitare termică, naționale sau locale, înainte de a plăti integral din surse proprii.
- Cereți întotdeauna oferte scrise și detaliate de la mai mulți furnizori, comparând nu doar prețul, ci și clasa energetică a produselor (de exemplu, coeficientul de transfer termic al ferestrelor).
- Prioritizați intervențiile cu cel mai mare impact: izolarea și înlocuirea ferestrelor reduc de regulă cel mai mult pierderile de căldură.
- Păstrați toate documentele, facturile și certificatele de garanție – ele vă protejează în caz de defecte și pot fi necesare pentru decontări sau despăgubiri.
- Solicitați un certificat de performanță energetică actualizat după lucrări, ca dovadă a îmbunătățirii și ca reper pentru economiile viitoare.
Concluzie
Cu doar 19,1% dintre locuințe îmbunătățite energetic în ultimii cinci ani, România se află sub media UE și în urma vecinilor din regiune. Pentru consumatori, decalajul înseamnă facturi mai mari și un confort mai scăzut, dar și un spațiu real de îmbunătățire. Accesul la informație corectă, la programe de sprijin și la contracte transparente rămâne esențial pentru ca renovarea energetică să devină o oportunitate accesibilă, nu un privilegiu al celor cu venituri mai mari.
Sursă: Eurostat – „Energy efficiency upgrades at home for 24% of people”, 14 iulie 2026; set de date ilc_enevh_01. Prelucrare și comentariu: InfoCons – Protecția Consumatorilor.
