InfoCons și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara – USVT: „Evaluarea diversității genetice a speciei Lotus corniculatus L. (ghizdei) folosind markeri moleculari SCoT și DAMD” – un parteneriat strategic pentru informarea consumatorilor

InfoCons și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara – USVT: „Evaluarea diversității genetice a speciei Lotus corniculatus L. (ghizdei) folosind markeri moleculari SCoT și DAMD” – un parteneriat strategic pentru informarea consumatorilor

Rubrică de informare academică realizată în baza parteneriatului strategic dintre InfoCons și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara – USVT, în cadrul proiectului ProEduHub – „Hai acasă!”. Cu admiterea deja pornită, InfoCons prezintă pe înțelesul tuturor calendarul, numărul de locuri și pașii de înscriere, pentru ca niciun tânăr – din țară sau din Diaspora – să nu rateze șansa unei alegeri academice bine informate.

Lucrarea științifică „Genetic diversity assessment of Lotus corniculatus L. using SCoT and DAMD molecular markers” a fost publicată în revista NOTULAE BOTANICAE HORTI AGROBOTANICI CLUJ-NAPOCA, vol. 54, nr. 1, 2026 și îi are ca autori pe Onișan Grigore-Emilian, George Popescu, Horablaga Nicolae-Marinel, Samfira Ionel, Emanuela D. Pricop, Vedran Orkic, Suncica Kujundzic, Ioan Sarac, Petolescu Cerasela-Miorița, Petrescu Irina, Popescu Sorina-Domnica, Toța Cristina-Elena, Alina-Maria Tenche-Constantinescu. Printre semnatari se numără cadre didactice și cercetători afiliați Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, ale căror rezultate apar în reviste indexate în baza de date Web of Science Core Collection – o dovadă a nivelului academic și a implicării USVT în cercetarea internațională. Studiul se încadrează în domeniul agriculturii și al geneticii plantelor și evaluează diversitatea genetică a ghizdeiului (Lotus corniculatus), o plantă furajeră valoroasă.

Rezumat

Lotus corniculatus L., cunoscut popular sub numele de ghizdei (în engleză, bird’s-foot trefoil – BFT), este o leguminoasă furajeră perenă de mare valoare agronomică, datorită capacității sale de a fixa azotul atmosferic și toleranței față de condiții pedoclimatice diverse. În acest studiu au fost evaluate 14 genotipuri de L. corniculatus (LV-01 până la LV-14), dezvoltate și menținute la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin (SCDA Lovrin, România). Diversitatea genetică a fost evaluată folosind două tipuri de markeri moleculari, respectiv markerii DAMD (amplificarea dirijată a ADN-ului minisatelit) și markerii SCoT (vizarea codonului de start).

Rezultatele au evidențiat un nivel ridicat de variație genetică între genotipurile analizate. Potrivit rezultatelor, primerii SCoT au amplificat fragmente de ADN care au generat un număr mai mare de benzi totale (10,2) și de benzi polimorfe (8,4) comparativ cu markerii DAMD, care au produs 8,2 benzi totale și 4 benzi polimorfe. Dintre cele două tipuri de markeri utilizați, primerul SCoT1 s-a dovedit cel mai eficient, generând 20 de benzi, dintre care 19 polimorfe, ceea ce indică o putere de discriminare ridicată pentru diversitatea genetică (Rp = 11,71). De cealaltă parte, cel mai performant marker DAMD a fost primerul DAMD01, care a produs un număr mai mic de benzi (16), dintre care doar 9 polimorfe.

Cu toate acestea, markerii SCoT și DAMD oferă o imagine genomică mai cuprinzătoare atunci când sunt folosiți împreună. Markerii SCoT și DAMD vizează regiuni distincte ale genomului, ceea ce înseamnă că o evaluare fiabilă a diversității genetice necesită utilizarea unor markeri care amplifică regiuni genomice diferite.

Prezentarea acestei lucrări face parte din efortul InfoCons de a aduce mai aproape de public activitatea de cercetare a universităților din România. Deși pare un subiect strict tehnic, tema are relevanță pentru agricultură și, indirect, pentru consumatori: plantele furajere precum ghizdeiul stau la baza hranei animalelor, iar cunoașterea și conservarea diversității lor genetice sprijină o agricultură sustenabilă, mai rezistentă la schimbările climatice și mai puțin dependentă de îngrășăminte chimice. Faptul că cercetători ai USVT lucrează cu tehnici moderne de genetică moleculară, în colaborare cu o stațiune de cercetare din România, arată nivelul avansat al cercetării agricole autohtone. În cadrul parteneriatului cu USVT și al proiectului ProEduHub – „Hai acasă!”, InfoCons arată tinerilor, inclusiv celor din Diaspora, că în România se poate face cercetare de vârf în agricultură și biotehnologie.

Pentru a vizualiza articolul integral, click AICI.

Alege bine, te simți bine!

Semnătura : Departamentul InfoCons de Comunicare