Hantavirusul și riscurile asociate pentru sănătate – InfoCons Protecția Consumatorilor vă informează !
Hantavirusurile reprezintă un grup de virusuri zoonotice, adică agenți patogeni care se transmit de la animale la oameni. Aceste virusuri sunt purtate în principal de rozătoare, care pot fi infectate fără a prezenta semne de boală. În anumite condiții, virusurile pot fi transmise la om și pot provoca afecțiuni severe, uneori cu evoluție fatală.
Hantavirusurile aparțin familiei Hantaviridae, inclusă în ordinul Bunyavirales. Fiecare tip de hantavirus este asociat, de regulă, cu o anumită specie de rozătoare care constituie rezervorul natural al virusului. Deși există numeroase variante identificate la nivel mondial, doar o parte dintre acestea sunt cunoscute ca fiind responsabile de îmbolnăviri la om.
În funcție de regiunea geografică și de tipul virusului, infecția poate produce forme clinice diferite. În continentele americane, hantavirusurile sunt asociate în special cu sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS), o afecțiune severă care afectează plămânii și sistemul cardiovascular. În Europa și Asia, infecțiile sunt asociate mai frecvent cu febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), caracterizată prin afectare renală și vasculară.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – ATENȚIE ! ALERTE Europene privind produsele de tip îmbrăcăminte, textile și articole de modă cu risc major ! Aplicația InfoCons te ajută !
Context epidemiologic și situația actuală
În contextul informațiilor apărute recent în spațiul public referitoare la cazuri de infecție cu hantavirus raportate la bordul unei nave de croazieră care navighează în Oceanul Atlantic, autoritățile de sănătate publică au reiterat importanța informării corecte privind această afecțiune și nivelul redus al riscului pentru populația generală.
Potrivit evaluărilor actuale, riscul pentru populația din Europa este considerat foarte scăzut, având în vedere măsurile de prevenire și control implementate la bordul navei și faptul că majoritatea hantavirusurilor nu se transmit de la om la om.
La nivel global, infecțiile cu hantavirus sunt considerate relativ rare, însă impactul lor asupra sănătății publice este important din cauza severității clinice și a mortalității ridicate în anumite forme de boală. Se estimează că anual apar între 10.000 și peste 100.000 de cazuri la nivel mondial, cele mai multe fiind raportate în Asia și Europa.
În Europa, sunt raportate anual câteva mii de cazuri, în special în regiunile nordice și centrale. În Americi, sindromul cardiopulmonar cu hantavirus este mai rar, însă prezintă o rată ridicată de mortalitate, care poate varia între 20% și 40%.
Cum se transmite infecția
Transmiterea hantavirusurilor la om are loc în principal prin contactul cu urina, saliva sau excrementele rozătoarelor infectate. Cea mai frecventă cale de infectare este inhalarea particulelor contaminate aflate în aer, în special în spații închise sau insuficient ventilate.
Contaminarea poate apărea și prin inoculare conjunctivală, prin contactul virusului cu mucoasele, prin leziuni ale pielii sau, mai rar, prin mușcătura rozătoarelor infectate.
Riscul de expunere este crescut în activități precum:
- curățarea podurilor, magazinelor sau anexelor gospodărești;
- activități agricole și silvice;
- manipularea materialelor contaminate;
- locuirea sau dormitul în spații infestate de rozătoare.
În ceea ce privește transmiterea de la om la om, aceasta a fost documentată doar pentru virusul Andes, identificat în anumite regiuni din America de Sud, în special în Argentina și Chile. Chiar și în aceste situații, transmiterea interumană este rară și apare în general în contextul unui contact apropiat și prelungit.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – InfoCons Protecția Consumatorilor de Artă și Cultură te informează : De la Pompei la Bologna, Italia aplaudă Madrigalul
Manifestări clinice și simptome
Simptomele apar, de regulă, la una până la opt săptămâni după expunere și pot varia în funcție de tipul virusului implicat.
Manifestările inițiale includ frecvent:
- febră;
- dureri de cap;
- dureri musculare;
- stare generală alterată;
- greață, vărsături sau dureri abdominale.
În cazul sindromului cardiopulmonar cu hantavirus, boala poate evolua rapid către:
- tuse;
- dificultăți respiratorii severe;
- acumulare de lichid în plămâni;
- insuficiență respiratorie și șoc circulator.
În febra hemoragică cu sindrom renal, pot apărea:
- scăderea tensiunii arteriale;
- tulburări de coagulare;
- manifestări hemoragice;
- insuficiență renală.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul infecției cu hantavirus poate fi dificil în stadiile timpurii, deoarece simptomele sunt nespecifice și similare cu cele întâlnite în alte infecții respiratorii sau febrile, precum gripa, COVID-19, pneumonia virală sau leptospiroza.
Istoricul pacientului are o importanță majoră, în special în ceea ce privește expunerea la rozătoare sau mediile cu risc epidemiologic.
Conform metodologiei Institutului Național de Sănătate Publică, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea diagnosticului se realizează prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator, inclusiv tehnici moleculare pentru detectarea materialului genetic viral.
În prezent, nu există un tratament antiviral specific aprobat pentru infecțiile cu hantavirus și nici vaccinuri disponibile pe scară largă. Tratamentul este în principal de susținere și presupune monitorizarea atentă a funcțiilor respiratorii, cardiovasculare și renale. Accesul rapid la îngrijiri medicale specializate și la terapie intensivă poate îmbunătăți prognosticul pacienților.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – Ce este o Catastrofă Ecologică ? InfoCons Protecția Consumatorilor în domeniul Protecției Mediului te informează !
Situația din România
În România, supravegherea infecției cu hantavirus se realizează prin sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.
În perioada 2023–2026, în România au fost înregistrate 15 cazuri de infecție cu hantavirus:
- 4 cazuri în anul 2023;
- 3 cazuri în anul 2024;
- 7 cazuri în anul 2025;
- 1 caz raportat până în prezent în anul 2026.
Măsuri de prevenire
Prevenirea infecției se bazează în principal pe reducerea contactului dintre oameni și rozătoare, aceasta fiind considerată cea mai eficientă metodă de protecție.
Măsurile recomandate includ:
- menținerea curățeniei în locuințe și spații de lucru;
- depozitarea corespunzătoare a alimentelor;
- sigilarea orificiilor prin care rozătoarele pot pătrunde în clădiri;
- evitarea măturării sau aspirării excrementelor uscate de rozătoare;
- umezirea suprafețelor contaminate înainte de curățare;
- respectarea riguroasă a igienei mâinilor.
În unitățile medicale, aplicarea măsurilor standard de prevenire și control al infecțiilor este esențială pentru limitarea răspândirii bolii și protejarea personalului medical.
Semnătura : Departamentul InfoCons de Comunicare
Sursele :
Organizația Mondială a Sănătății
Institutul Național de Sănătate Publică
