InfoCons protecția consumatorilor și Ordinul Arhitecților din România te informează : E suficient de liniște ? Cum verifici nivelul de zgomot într-o locuință ?
InfoCons si Ordinul Arhitecților din România (OAR) continuă campania de informare în domeniul imobiliar cu scopul de a sprijini consumatorii să facă alegeri informate atunci când vine vorba de achiziția, modificarea unei locuințe sau contractarea unor servicii de amenajare. OAR clarifică, pe înțelesul tuturor, termeni de bază din domeniu, pentru ca cetățenii să înțeleagă corect ofertele de pe piața imobiliară, precum și opțiunile pe care le au pentru a îmbunătăți modul în care locuiesc.
Așadar? Cum verifici nivelul de zgomot într-o locuință, ce poți să faci din punct de vedere legal ca să eviți disconfortul auditiv și ce înseamnă o locuință bine izolată fonic? Regăsești toate aceste aspecte, în episodul #10 al seriei „Tu știi cum stai?”
CUPRINS InfoCons protectia consumatorilor in domeniul imobiliar :
- De ce contează nivelul de zgomot dintr-o locuință ?
- Ce spune legislația cu privire la nivelul de zgomot dintr-o locuință ?
- Cum verifici nivelul de zgomot înainte de a închiria sau cumpăra o locuință ?
- Ce poți face dacă ai deja probleme de zgomot în locuință ?
- Ce soluții interioare sunt utilizate în mod curent pentru reducerea zgomotului ?
- De ce este important pentru oraș și comunitate ?
1.De ce contează nivelul de zgomot dintr-o locuință ? InfoCons protectia consumatorilor in domeniul imobiliar
Nivelul de zgomot dintr-o locuință influențează direct confortul și utilizarea firească a spațiului. Sunetele care depășesc limitele prevăzute de normative pot îngreuna odihna, activitățile de zi cu zi și relația cu vecinătatea.
Zgomotul persistent poate transforma o locuință altfel adecvată într-un spațiu dificil de folosit în modul pentru care a fost gândită.
În zonele urbane dense, unde traficul, instalațiile clădirii și activitățile din imobilele alăturate se suprapun, izolarea fonică și calitatea execuției devin factori decisivi pentru o locuire confortabilă. În multe clădiri existente, proiectate înaintea reglementărilor acustice actuale, performanța fonică poate să nu corespundă nevoilor reale ale locuitorilor.
De aceea, înțelegerea nivelului de zgomot și a condițiilor acustice este esențială înainte de a cumpăra, închiria sau modifica o locuință, pentru a anticipa un posibil disconfort și a evita intervenții costisitoare ulterioare.
2. Ce spune legislația cu privire la nivelul de zgomot dintr-o locuință ? InfoCons protectia consumatorului in domeniul locuintelor
Nivelul de zgomot dintr-o locuință este reglementat prin acte normative distincte: unele stabilesc performanța acustică a clădirii, altele reglementează zgomotul provenit din mediul exterior sau din activități care afectează liniștea publică. Împreună, acestea creează cadrul care protejează utilizatorii și definește responsabilitățile proiectanților, dezvoltatorilor și autorităților.
1. Normativul C 125/2013 – Acustica în construcții
Reglementarea tehnică principală pentru locuințe. Stabilește cerințele minime privind: – izolarea fonică între apartamente și între încăperile aceleiași locuințe, – izolarea fațadei față de zgomotul exterior, – nivelurile admise ale zgomotului provenit de la instalațiile clădirii (ventilație, încălzire, lifturi și alte echipamente). Normativul este obligatoriu pentru proiectarea clădirilor noi și pentru intervențiile ce afectează performanța acustică.
2. Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant
Reglementează zgomotul produs de surse exterioare clădirii, în special traficul rutier, feroviar și aerian. Prevede: – limite pentru zgomotul ambiental în zonele urbane, – obligația autorităților locale de a elabora hărți strategice de zgomot, – planuri de acțiune pentru reducerea expunerii populației la zgomot excesiv.
3. Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice – Republicată
Reglementează situațiile în care zgomotul provine din comportamentul persoanelor sau din utilizarea unor echipamente în mod necorespunzător, generând tulburarea liniștii locatarilor, în special în orele de seară și noapte. Este relevantă pentru disconfortul care nu ține de proiectarea clădirii, ci de modul în care este folosit spațiul.
Aceste reglementări acoperă două niveluri diferite ale problemei: – performanța acustică a clădirii (izolare fonică, calitatea execuției, zgomotul instalațiilor), și – zgomotul
provenit din exterior sau din activități care afectează liniștea publică.
Înțelegerea diferenței între aceste niveluri este esențială pentru a identifica corect sursa disconfortului și eventualele soluții aplicabile.
InfoCons protectia consumatorilor te informeaza : Ce NU includem atunci când calculăm suprafața utilă a unui imobil ?
3. Cum verifici nivelul de zgomot înainte de a închiria sau cumpăra o locuință ? InfoCons protectia consumatorilor in domeniul imobiliar
Partea dificilă e că o imagine realistă asupra zgomotului dintr-o locuință se construiește în timp, nu într-o singură vizită. Merită să treci pe acolo la ore diferite, pentru că dimineața poate domina traficul, după-amiaza se aud instalațiile sau
activitatea din bloc, iar seara apar zgomotele din apartamentele vecine. Doar așa îți poți face o idee despre cum se modifică ambianța sonoră pe parcursul unei zile obișnuite.
În jurul clădirii, caută potențialele surse de zgomot: bulevarde aglomerate, linii de tramvai, școli, spații comerciale sau zone cu activitate intensă. Chiar dacă ferestrele par performante, zgomotul exterior poate pătrunde prin fațadă dacă izolarea acustică nu este la nivelul cerut de normativ. O probă simplă este să deschizi și să închizi fereastra și să observi cât se schimbă sunetul din interior.
În interior, fii atent la zgomotele instalațiilor clădirii, cum ar fi liftul, pompele, ventilatoarele sau circulația apei în coloane. Dacă acestea se aud clar în camere, există șanse ca separația acustică să fie slabă. Zgomotele transmise prin planșeu sau prin pereții dintre apartamente pot sugera aceeași problemă.
Vârsta clădirii este, de asemenea, relevantă. Multe imobile construite înainte de normativul acustic actual au o izolare fonică mai redusă, în special între apartamente. În cazul construcțiilor recente, este util să întrebi dacă proiectarea a respectat cerințele din Normativul C 125/2013 și dacă au fost făcute verificări acustice la recepția lucrărilor acolo unde acestea sunt prevăzute.
Informațiile directe de la proprietar sau de la asociația de locatari pot completa imaginea: eventuale plângeri, probleme recurente sau surse de zgomot cunoscute în zonă. Chiar dacă nu există obligația legală de a raporta aceste situații, discuțiile deschise pot clarifica multe aspecte.
Există și aplicații de măsurare a zgomotului, utile doar orientativ. Nu pot substitui aparatura profesională, însă îți pot semnala dacă nivelul perceput este constant ridicat și ar trebui evaluat mai detaliat.
Verificările acestea nu înlocuiesc expertiza unui arhitect, dar te pot ajuta să filtrezi rapid situațiile care ridică semne de întrebare, înainte de a lua o decizie importantă.
InfoCons protecția consumatorilor și Ordinul Arhitecților din România te informează : Cât te costă să locuiești? Despre eficiență energetică și consum inteligent
4. Ce poți face dacă ai deja probleme de zgomot în locuință ? InfoCons protectia consumatorilor in domeniul locuintelor
Identificarea sursei este esențială. Există două tipuri principale de zgomot – zgomotul ambiental sau zgomotul de impact. Ambele se propagă prin elementele de construcție, iar fiecare are soluții diferite de reducere, după cum sunt următoarele:
– pentru cele ambientale se pot atenua prin finisaje din camera în care se produc (finisaje fonoabsorbante)
– pentru cele de impact se pot reduce doar prin intervenții la nivel de construcție, adică prin pardoseli pe dală flotantă și/ sau bariere fonice în cadrul elementelor de construcție.
De asemenea, trebuie menționat și faptul că zgomotul exterior se încadrează și el în categoria de zgomote ambientale, fiind limitată prin masa pereților și calitatea tâmplăriei. Când zgomotul este generat de activitățile vecinilor sau de echipamente folosite necorespunzător, discuția în cadrul asociației de proprietari este, de regulă, primul pas. Regulamentul de conviețuire și legislația privind ordinea publică pot acoperi o parte dintre aceste situații.
Dacă problema provine din instalațiile clădirii, cum ar fi lifturile, pompele sau ventilatoarele, administratorul și firmele de mentenanță sunt responsabile de verificarea echipamentelor și de aducerea lor în limitele de funcționare prevăzute de normativ.
Când sursa este legată de performanța acustică a pereților, planșeelor sau ferestrelor, pot exista soluții aplicabile la interior, în funcție de configurație și de starea construcției. Intervențiile locale pot reduce disconfortul, însă eficiența lor depinde de modul în care este alcătuită clădirea și de tipul de zgomot.
5. Ce soluții interioare sunt utilizate în mod curent pentru reducerea zgomotului ? InfoCons protectia consumatorului in domeniul imobiliar
În multe situații, o parte dintre probleme poate fi atenuată prin lucrări simple, iar altele necesită intervenții cu efect confirmat doar după evaluări tehnice. Printre soluțiile frecvent folosite se numără:
– îmbunătățirea etanșeității tâmplăriei existente sau înlocuirea ei cu un ansamblu cu performanță acustică mai bună, acolo unde zgomotul provine din exterior;
– montarea unor sisteme interioare de dublare a pereților (de tip plăci fixate pe structuri independente, cu materiale fonoabsorbante în spate), utilizate pentru reducerea zgomotelor aeriene dintre apartamente;
-utilizarea unor suprafețe fonoabsorbante în fiecare încăpere a locuinței (minim 30%), precum covoare, draperii sau suprafețe textile ale mobilierului, reducând astfel reverberația din interiorul camerei și limitând zgomotul aerian, Eficiența acestor intervenții variază în funcție de tipul de zgomot (aerian sau de impact), de detaliile constructive ale clădirii și de calitatea execuției. În situațiile complexe sau când costurile sunt semnificative, o analiză realizată de un specialist poate orienta spre soluția potrivită înainte de a investi în lucrări.
Zgomotul exterior persistent, provenit din trafic sau alte surse urbane, intră în responsabilitatea autorităților locale conform Legii 121/2019.
InfoCons Protecția Consumatorilor și Ordinul Arhitecților din România te informează : Ce înseamnă o locuință bine ventilată și de ce contează
6. De ce este important pentru oraș și comunitate ? InfoCons protectia consumatorilor in domeniul ansamblurilor rezidentiale
Zgomotul nu afectează doar o locuință izolată, ci calitatea întregii vieți urbane. Atunci când nivelurile sonore depășesc limitele admise, zone întregi devin mai greu de folosit
pentru activități cotidiene, de la odihnă până la învățare sau lucru. De aceea, legislația tratează zgomotul ambiental ca pe o problemă de interes public, nu doar ca pe un inconvenient individual.
Hărțile strategice de zgomot, cerute prin Legea 121/2019 și actualizate periodic de autoritățile locale, arată unde sunt concentrate sursele de zgomot și cum evoluează ele în timp. Aceste informații stau la baza deciziilor legate de circulație, amenajarea spațiilor publice sau protejarea cartierelor rezidențiale. Un oraș care ia în calcul aceste date poate reduce expunerea locuitorilor la zgomot și poate planifica dezvoltările viitoare într-un mod mai echilibrat.
Calitatea acustică a clădirilor contribuie la modul în care funcționează comunitatea la interior. Clădirile cu separație fonică adecvată susțin relații de vecinătate mai stabile, scad numărul de conflicte și reduc presiunea asupra administrației locale. Pe măsură ce orașele devin mai dense, performanța acustică devine un element esențial al locuirii urbane.
Nivelul de zgomot este un aspect esențial al locuirii, însă rămâne adesea neobservat până când disconfortul devine greu de gestionat. O informare corectă înainte de a cumpăra sau închiria, împreună cu înțelegerea reglementărilor și a soluțiilor disponibile, poate preveni multe probleme pe termen lung.
Puteți găsi mai multe informații despre campania „Tu știi cum stai” și episoadele anterioare, aici.
Semnătura : Departamentul InfoCons de Comunicare
