Alimentația și lupta împotriva obezității moderne – Alegi bine , mănânci bine cu InfoCons Protecția Consumatorilor

Alimentația și lupta împotriva obezității moderne – Alegi bine , mănânci bine cu InfoCons Protecția Consumatorilor

În ultimele decenii, obezitatea a devenit una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică la nivel global. În mod tradițional, cauzele acestei afecțiuni au fost atribuite unei combinații între alimentația excesivă și lipsa activității fizice. Totuși, cercetări recente coordonate cu sprijinul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică sugerează că explicația reală este mai complexă decât s-a crezut.

Studiul, bazat pe cea mai amplă bază de date nutrițională internațională, arată că aportul crescut de calorii reprezintă factorul determinant al obezității, mai degrabă decât reducerea activității fizice. Această descoperire aduce o nouă perspectivă asupra strategiilor de prevenire și control al acestei epidemii moderne.

InfoCons te informează – De ce este importantă proprietatea intelectuală ? Fii Informat cu InfoCons Protecția Consumatorului de Proprietate Intelectuală

1. Dieta, și nu lipsa mișcării, explică creșterea obezității

Cercetarea realizată cu date din peste 50 de instituții din 19 țări a demonstrat că principala cauză a creșterii obezității în societățile industrializate este consumul crescut de alimente, nu scăderea nivelului de mișcare. Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a pus sub semnul întrebării teoria conform căreia inactivitatea fizică ar fi responsabilă pentru kilogramele în plus acumulate odată cu dezvoltarea economică.

Profesorul Herman Pontzer, antropolog evoluționist și specialist în sănătate globală la Universitatea Duke, a subliniat că, deși s-au făcut numeroase eforturi pentru a identifica cauzele profunde ale obezității, importanța relativă a dietei și a exercițiului fizic a rămas mult timp neclară. Datorită bazei de date „Doubly Labelled Water” puse la dispoziție de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, oamenii de știință au reușit pentru prima dată să clarifice această incertitudine.

Rezultatele arată că organismul uman nu arde semnificativ mai puțină energie în economiile dezvoltate, ci pur și simplu primește mai multă prin alimentație. Cu alte cuvinte, desechilibrul caloric – și nu sedentarismul – este motorul real al creșterii masei corporale.

2. Creșterea alarmantă a obezității la nivel mondial

Statisticile globale sunt îngrijorătoare: în 2022, aproape una din opt persoane din lume trăia cu obezitate, ceea ce înseamnă o dublare a cazurilor în rândul adulților și o creștere de patru ori în rândul adolescenților față de acum treizeci de ani. Această boală cronică și complexă, caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, crește riscul de diabet, boli cardiovasculare și cancer.

Deși incidența obezității a explodat în țările industrializate, fenomenul este rar întâlnit în comunitățile tradiționale sau rurale, unde stilul de viață este mai activ și dietele sunt mai simple și mai naturale. Mult timp s-a presupus că diferența se datorează nivelului mai ridicat de activitate fizică, dar noul studiu arată că diferența majoră ține de modul de alimentație.

Populațiile din mediile urbanizate consumă în medie mai multe alimente procesate, bogate în zaharuri și grăsimi, ceea ce duce la un surplus caloric constant și la acumularea treptată de grăsime corporală. În esență, modernizarea nu a redus neapărat mișcarea, ci a multiplicat accesul la surse de energie alimentară mult peste necesarul zilnic.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre riscurile acoperite de asigurarea de viață

3. Echilibrul dintre calorii și energie: cheia înțelegerii obezității

La baza obezității se află un mecanism simplu, dar deseori ignorat: desechilibrul dintre energia consumată și cea arsă. Organismul uman este adaptat pentru a conserva energia în perioadele de abundență, un avantaj evolutiv care devine o problemă într-un context în care alimentele bogate în calorii sunt disponibile permanent.

Mulți specialiști au considerat că activitatea fizică insuficientă este principalul vinovat, însă studiile arată că energia totală cheltuită zilnic de organism nu scade proporțional cu reducerea mișcării. Corpul compensează prin reglaje metabolice fine, menținând un nivel relativ constant al consumului energetic. În schimb, consumul excesiv de calorii nu poate fi compensat la fel de ușor, ducând inevitabil la stocarea energiei sub formă de grăsime.

Lipsa unor date precise și comparabile despre aportul caloric și cheltuiala energetică a îngreunat mult timp cercetarea. Majoritatea studiilor anterioare se bazau pe autoevaluări, care tind să subestimeze cantitatea reală de alimente consumate. De aceea, contribuția Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în colectarea și standardizarea acestor informații a fost esențială pentru clarificarea rolului fiecărui factor.

4. Rolul bazei de date „Doubly Labelled Water” a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

Pentru a depăși limitele cercetărilor anterioare, 68 de specialiști au utilizat baza de date globală „Doubly Labelled Water” a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, care reunește mii de măsurători privind cheltuiala energetică umană obținute prin tehnici izotopice avansate. Această metodă oferă date precise despre metabolism și consumul real de energie, eliminând erorile raportării subiective.
Informațiile adunate din 45 de țări au permis elaborarea unor modele predictive și evaluarea corectă a necesarului energetic uman în funcție de vârstă, sex, stil de viață și nivel de dezvoltare economică. Baza de date a fost deja folosită pentru cercetări fundamentale privind metabolismul uman și pentru îmbunătățirea recomandărilor nutriționale la nivel global.

Prin această abordare, cercetătorii au obținut o imagine completă asupra modului în care diferențele în alimentație contribuie la variațiile de greutate. Datele arată că, deși oamenii din societățile industrializate tind să aibă un consum energetic total mai mare datorită masei corporale crescute, acest lucru nu explică proporțional creșterea obezității. În realitate, surplusul caloric provenit din alimentație este cel care determină creșterea în greutate.

InfoCons te informează –  10 bune practici pentru apararea impotriva amenintarilor cibernetice – InfoCons protectia consumatorilor de cyber security

5. Rezultatele cercetării: aportul caloric, cauza dominantă

Analiza a inclus peste 4200 de adulți din 34 de populații, reprezentând șase continente. După ajustarea datelor în funcție de dimensiunea corporală, cercetătorii au descoperit că diferențele în cheltuiala energetică între țările bogate și cele mai puțin dezvoltate explică cel mult 10% din variația indicelui de masă corporală. Restul se explică aproape exclusiv prin aportul caloric mai mare.

Această concluzie sugerează că strategiile de combatere a obezității trebuie să se concentreze mai puțin pe promovarea exercițiilor fizice ca soluție unică și mai mult pe educația nutrițională și controlul alimentației. Activitatea fizică rămâne esențială pentru sănătate, dar nu poate compensa în totalitate un regim alimentar dezechilibrat. În esență, o dietă excesiv de bogată în calorii, combinată cu disponibilitatea constantă de alimente procesate, constituie factorul decisiv care alimentează epidemia de obezitate în societățile moderne.

Descoperirile rezultate din cercetările coordonate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică schimbă modul în care este înțeleasă obezitatea la nivel global. Datele demonstrează clar că problema nu este lipsa mișcării, ci abundența calorică.

Într-o lume în care alimentele dense energetic sunt la îndemână oricând, echilibrul nutrițional devine principala provocare. Combaterea obezității nu poate fi realizată doar prin recomandarea exercițiilor fizice, ci necesită o abordare integrată, care să includă politici alimentare mai responsabile, educație nutrițională și acces la hrană sănătoasă.

 

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorului de Comunicare